Cushman & Wakefield: Tendinţele anului 2025 pe piaţa spaţiilor de birouri

Aproximativ 40% dintre chiriaşii clădirilor de birouri solicită angajaţilor să lucreze de la birou două sau trei zile pe săptămână, în aceste condiţii unul din opt chiriaşi planifică extinderea spaţiului ocupat, arată rezultatele raportului "What Occupiers Want 2025” realizat pe baza unui sondaj efectuat la nivel mondial de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Autorii studiului notează că după o perioadă de doi ani marcată de reducerea semnificativă a suprafeţelor ocupate, era contracţiei portofoliilor de birouri începe să se tempereze. Aproximativ două treimi dintre chiriaşi şi-au redus spaţiul de birouri ocupat în această perioadă, însă doar 32% intenţionează să continue cu ajustări suplimentare.

Mai mult decât atât, după restrângerea post-pandemică, dimensiunea medie a contractelor de închiriere pentru birouri a crescut cu 13% în ultimii doi ani, semnalând o revenire treptată a cererii.

Astfel, nivelurile de ocupare ale birourilor au început să se stabilizeze, ajungând la o rată medie de de 51-60%, ceea ce sugerează un nou punct de echilibru pentru multe companii. Deşi aceste cifre rămân sub nivelurile pre-pandemice, de 65-75%, utilizarea spaţiilor este în creştere constantă.

Potrivit sursei, la nivel global, tot mai multe companii îşi ajustează politicile pentru a încuraja prezenţa fizică la birou. Cu toate acestea, diferenţele regionale persistă. Acest lucru înseamnă că doar 20% dintre companiile din America raportează o utilizare de peste 50% a spaţiilor de birouri, comparativ cu peste 40% dintre companiile cu sediul în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi în Asia Pacific.

Raportul analizează şi modul în care criteriile de selecţie pentru spaţiile de birouri s-au schimbat de-a lungul timpului, precum şi diferenţele regionale în ceea ce priveşte priorităţile ocupanţilor.

Rezultatele arată că, în 2025, costul rămâne principalul motor al deciziilor în ceea ce priveşte spaţiul de lucru, iar presiunea de a reduce şi controla cheltuielile este mai puternică decât niciodată.

Responsabilii de componenta imobiliară din toate industriile identifică costul drept principala provocare de business şi factorul determinant în strategia imobiliară. Astfel, indicatorii financiari devin pilonul central al deciziilor, iar strategiile imobiliare sunt tot mai mult calibrate în jurul performanţei financiare.

Însă provocarea nu este doar legată de costuri, ci şi de starea de incertitudine. Instabilitatea politică şi economică, comportamentele de lucru în schimbare care pun sub semnul întrebării rolul biroului, precum şi dificultăţile în estimarea rentabilităţii investiţiei afectează încrederea în deciziile strategice.

Pe de altă parte, deşi componenta de ESG a pierdut teren la nivel global faţă de 2023 - coborând de pe locul 5 pe locul 8 în clasamentul priorităţilor strategice - în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa precum şi în Asia Pacific, aceasta rămâne o prioritate majoră. Ocupanţii europeni o plasează de cele mai multe ori pe pe locul 1 sau 2 în topul criteriilor.

Conform comunicatului, în România, contextul local adaugă o dimensiune interesantă: stocul comercial relativ tânăr oferă un avantaj competitiv investitorilor interesaţi de active sustenabile, întrucât costurile de modernizare sunt mai reduse. În plus, obligaţiile de raportare non-financiară şi cerinţele chiriaşilor determină proprietarii să adapteze clădirile la standarde ESG, chiar dacă presiunea costurilor rămâne ridicată

O altă concluzie a studiului este faptul că ocupanţii clădirilor de birouri îşi doresc mai mult de la aceste spaţii, şi sunt şi dispuşi să plătească pentru asta.

Ocupanţii nu mai caută doar spaţii de birouri de calitate, ci se aşteaptă ca proprietarii să ofere facilităţi, servicii şi evenimente cu impact comunitar, atât în interiorul, cât şi în afara spaţiului de lucru. Această tendinţă este clară: 85% dintre chiriaşi caută un suport extins din partea proprietarilor, iar aproape jumătate (46%) sunt dispuşi să plătească un preţ premium pentru facilităţi şi servicii mai bune, se arată în raport.

Rolul principal al biroului rămâne acela de a susţine colaborarea, relaţiile şi cultura organizaţională. Cu toate acestea, doar aproximativ 60% dintre angajaţi consideră că biroul actual răspunde acestor nevoi.

Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Presiunea pe costuri vine din competiţia tot mai mare pentru spaţii de birouri de calitate, dar şi uşor accesibile. Locaţia rămâne esenţială: chiriaşii caută clădiri aflate lângă un nod important de transport şi care oferă un număr generos de locuri de parcare. Contează tot mai mult şi ce se află în apropiere. Serviciile din zonă trebuie să fie bine grupate, integrate într-un concept comercial clar, care să aducă valoare atât angajaţilor, cât şi vizitatorilor. În acest context, strategiile imobiliare nu mai sunt doar despre metrii pătraţi, ci despre cum răspundi nevoilor reale ale oamenilor. În România, revenirea cererii este susţinută de un stoc modern de clădiri, atractiv pentru investiţii sustenabile. Iar într-un climat economic incert, companiile se orientează spre soluţii care optimizează costurile, dar oferă în acelaşi timp o experienţă mai bună la birou.”

Sondajul, realizat în colaborare cu CoreNet Global, a fost realizat prin intervievare a responsabililor de componenta de real estate din 235 de companiile la nivel mondial cu 8,1 milioane de angajaţi şi care ocupă aproape 32 milioane de metri pătraţi de birouri.