Dar dacă Ucraina nu este subiectul principal al întâlnirii dintre Putin şi Trump?

Presa internaţională a prezentat nenumărate puncte de vedere privind semnificaţia şi posibilele consecinţe ale întâlnirii dintre Vladimir Putin şi Donald Trump în Alaska. Cea mai mare parte se concentrează asupra unei înţelegeri prin care să se pună capăt războiului din Ucraina.

Publicaţii care au susţinut necondiţionat toate programele de înarmarea ale Ucrainei şi sancţiunile împotriva Rusiei din ultimii ani, cum este şi cotidianul britanic The Telegraph, au devenit foarte pesimiste şi susţin că "liderii europeni au dezamăgit Ucraina şi nu au dreptul să ia parte la discuţii".

Dar dacă liderii europeni nu au fost invitaţi din alte motive? Dacă subiectul principal al întâlnirii este lansarea unei cooperări ruso - americane fără precedent, care are ca scop exploatarea şi valorificarea resurselor extraordinare din regiune?

James Tidmarsh, avocat specializat în litigii comerciale internaţionale, scrie în The Spectator că Arctica ar putea fi cheia pentru oprirea războiului din Ucraina, pe fondul declaraţiei recente a lui Iuri Uşakov, consilierul de politică externă al preşedintelui Rusiei, conform căreia "în Alaska şi în Arctica converg interesele economice ale ţărilor noastre şi apar perspective pentru implementarea unor proiecte de amploare reciproc avantajoase".

Tidmarsh subliniază că un acord arctic între SUA şi Rusia ar putea relansa colaborarea energetică între cele două ţări "la o scară impresionantă", în condiţiile în care în Arctica se află circa 13% din rezervele mondiale de petrol nedescoperite, respectiv 90 de miliarde de barili, şi 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite, iar Rusia controlează circa jumătate din aceste rezerve.

Avocatul britanic mai arată că participarea SUA la exploatarea rezervelor de petrol şi gaze din Arctica, prin capital şi expertiză, ar aduce "profituri uluitoare".

Pe lângă resursele energetice şi minerale, interesul este major şi în ceea ce priveşte ruta maritimă arctică, care oferă reducerea timpului de transport între Asia şi Europa cu 50%.

"Pe măsură ce topirea gheţii deschide încet rutele arctice, această reducere devine din ce în ce mai reală: consum redus de combustibil, fără cozi la punctele de blocaj şi evitarea zonelor cu risc ridicat de piraterie", scrie James Tidmarsh. Pe de altă parte, "un parteneriat arctic reînviat ar putea depăşi domeniul petrolului şi gazelor naturale pentru a include terminale de gaz natural lichefiat, modernizarea porturilor şi dezvoltarea comună a Rutei Mării Nordului, legând cele două economii într-una dintre ultimele mari frontiere pentru extracţia energiei".

Articolul din Spectator mai arată că "nu există nicio confirmare că Arctica şi Ucraina vor fi legate în mod explicit", însă "logica este destul de evidentă, iar indiciile venite de la Moscova nu pot fi ignorate", mai ales că "pentru Putin, Arctica ar putea fi elementul care va asigura acordul SUA pentru o soluţionare a conflictului din Ucraina în condiţiile sale".

Bineînţeles că UE şi Marea Britanie ar protesta vehement în faţa unui astfel de acord, dar "nu au puterea de a-l bloca".

În acelaşi timp, reacţiile ar fi "mult mai călduroase" din partea Sudului Global, deoarece aceste ţări "consideră războiul din Ucraina mai puţin ca o dispută teritorială şi mai mult ca un obstacol în calea comerţului şi creşterii economice globale", după cum mai arată Tidmarsh.

În opinia sa, China, India şi Brazilia vor privi sfârşitul războiului ca dovadă a unei diplomaţii pragmatice, în timp ce preşedintele Trump poate afirma că rezolvarea problemelor globale depinde de cooperarea între SUA şi Rusia.

"Motivaţiile atât pentru Trump, cât şi pentru Putin se potrivesc perfect. Pentru Trump, ar fi o altă "înţelegere' marca Trump, în care puterea comercială garantează o soluţie politică. Putin şi-ar păstra câştigurile teritoriale şi ar redeschide Arctica pentru investiţiile SUA, iar Ucraina ar fi lăsată să scoată ceea ce poate dintr-o soluţie la care nu a contribuit", este concluzia avocatului britanic, care mai subliniază că "Marea Britanie şi UE ar fi reduse la rolul de spectatori".

Perspectiva unui acord arctic între Rusia şi SUA de pe poziţia unui parteneriat "între egali" , mai ales din punct de vedere al transportului maritim, este ironizată de analistul militar Andrei Martyanov, autorul cărţilor "America's Final War" şi "The Real Revolution în Military Affairs".

Martyanov arată pe blogul său că articolul este scris de un avocat care nu cunoaşte realităţile rutei arctice şi nu înţelege importanţa flotei de spărgătoare atomice de gheaţă Atomflot şi nici a tehnologiilor utilizate la construirea acesteia.

Fostul ofiţer din marina militară sovietică, care a emigrat în SUA de peste trei decenii, mai subliniază că este abordat greşit chiar şi "efectul schimbărilor climatice asupra gheţii, care refuză cu încăpăţânare să urmeze previziunile din mediul academic occidental", iar apoi subliniază că "restul lumii nu se află nici măcar în aceeaşi ligă cu Rusia în ceea ce priveşte capacitatea de spargere a gheţii şi cercetarea arctică, acesta fiind unul dintre motivele pentru care cercetătorii ruşi râd de climatologii occidentali".

Atomflot are în dotare 8 spărgătoare de gheaţă cu propulsie atomică, iar alte trei din seria 22220 sunt în construcţie, conform datelor de la World Nuclear News.

O nouă clasă de spărgătoare (10510) va include două nave şi mai mari, care vor putea sparge un strat de gheaţă de până la 4,3 metri şi să elibereze un canal navigabil cu o lăţime de 50 de metri.

Fiecare navă va fi dotată cu două reactoare de tipul RITM-400. Un astfel de reactor generează 315 MWt de energie termică şi 120 MW putere pentru elice şi pot fi utilizate şi pentru centrale electrice plutitoare.

Construirea spărgătoarelor de gheaţă din clasa 10510, care ar trebui finalizate până în 2030 şi 2035, arată că specialiştii şi autorităţile din Rusia planifică menţinerea deschisă a rutei nordice chiar şi în condiţiile creşterii stratului de gheaţă.

În ceea ce priveşte acordul dintre Trump şi Putin, Martyanov subliniază că este inevitabilă găsirea unui "modus vivendi" între cele două superputeri, deoarece "problemele economice gigantice ale Statelor Unite nu mai pot fi rezolvate printr-un mijloc tradiţional al imperialismului - declanşarea unui război".

Pe de altă parte, Martyanov consideră că Europa nu va avea doar rolul unui spectator, aşa cum scrie Tidmarsh, ci "va fi prânzul", în condiţiile în care "Europa nu este un subiect al politicii internaţionale, este un obiect, la fel cum este Ucraina".

Înainte să plece spre Alaska, preşedintele Trump a declarat în faţa ziariştilor că îi va cere preşedintelui Putin să accepte o încetare a focului, altfel "vor exista consecinţe severe".

O ştire Reuters arată că activitatea s-a intensificat substanţial la poligonul din Novaia Zemlea în ultimele zile, iar analiştii americani susţin că este pregătit un nou test al rachetei nucleare cu propulsie nucleară Burevestnik.