DAREA ÎN PLATĂDe unde vin depozitele în sistemul bancar?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 03 decembrie 2015

De unde vin depozitele în sistemul bancar?
CĂLIN RECHEA

Dezbaterile aprinse din jurul legii dării în plată a garanţiilor bancare pentru stingerea datoriilor au adus în atenţia opiniei publice o serie de argumente prea puţin explicate de către cei care le-au utilizat.

Unul dintre acestea, poate cel mai important, se referă la efectul negativ al legii pentru deţinătorii depozitelor bancare.

Aceştia se vor afla în situaţia de a primi dobânda şi principalul în "cărămizi şi termopane", după cum au declarat de mai multe ori atât reprezentanţii sistemului bancar, dar mai ales oficialii Băncii Naţionale a României.

Conducătorul Direcţiei de Supraveghere din Cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a avertizat că, în condiţiile utilizării banilor deponenţilor pentru acordarea creditelor, legea dării în plată pune în pericol economiile populaţiei.

Dar cum au crescut, miraculos, disponibilităţile băneşti ale populaţiei plasate în bănci, când veniturile medii din România au avansat şi avansează cu viteza melcului? Oare nu există o altă explicaţie pentru creşterea depozitelor din sistemul bancar?

Există şi a fost demonstrată chiar şi pe înţelesul celor cu o minimă educaţie financiară de către Banca Angliei, într-un document în două părţi publicat în primul raport trimestrial din 2014. Cele două părţi ale documentului de la Banca Angliei se află în arhiva electronică a ziarului BURSA, fiind ataşate articolelor "Înţelegerea naturii banilor este mai presus de înţelegerea produselor financiare", publicate şi în ediţiile tipărite din 28 aprilie 2014 şi 6 mai 2014.

"Cea mai mare parte a banilor dintr-o economie modernă se regăseşte sub forma depozitelor bancare, depozite care sunt create chiar de băncile comerciale", se arată în prima parte, deoarece "băncile nu acţionează ca simpli intermediari, prin acordarea de credite din depozitele constituite de cei care economisesc, şi nici nu "multiplică" banii de la băncile centrale pentru a crea noi credite şi depozite".

În a doua parte a documentului (n.a. "Crearea banilor în economia modernă", autori Michael McLeay, Amar Radia şi Ryland Thomas, Direcţia de Analiză Monetară a Băncii Angliei) se subliniază faptul că "în loc să constituie depozite din economiile gospodăriilor, pe care apoi să le folosească la acordarea de credite, creditarea bancară este cea care creează depozite".

Economiştii de la Banca Angliei mai demontează o altă concepţie greşită, prezentă în toate manualele de economie, conform căreia "banca centrală determină volumul creditelor şi depozitelor din economie, prin controlarea cantităţii banilor emişi de către banca centrală", pe baza teoriei "multiplicatorului monetar".

Mai mult, "rezervele nu reprezintă restricţii obligatorii asupra creditării, iar banca centrală nu stabileşte volumul rezervelor disponibile", deoarece "relaţia dintre rezerve şi credite operează, de obicei, invers decât este descrisă în manuale". În aceste condiţii, "băncile decid volumul creditelor pe care doresc să-l ofere, în funcţie de oportunităţile existente", oportunităţi care depind de rata dobânzii stabilită de banca centrală.

Bineînţeles că, în cazul creditelor în euro sau franci elveţieni, dobânzile sunt stabilite de către BCE sau Banca Elveţiei, însă băncile comerciale ar trebui, cel puţin teoretic, să cunoască natura riscului la care îşi expun clienţii şi să îi avertizeze în acest sens.

Toate aceste decizii de creditare "determină volumul depozitelor create în sistemul bancar", după cum mai arată economiştii de la Banca Angliei.

Acum putem să revenim la situaţia din sistemul nostru bancar. Conform datelor de la BNR, depozitele bancare ale populaţiei au crescut de peste cinci ori din ianuarie 2005 până în septembrie 2015, în timp ce salariul mediu brut a crescut de 2,7 ori iar salariul mediu net a crescut de 2,5 ori în acelaşi interval.

De unde vine această creştere a depozitelor, când nu este susţinută de câştigurile populaţiei? Oare nu ar trebui să existe o explicaţie din partea BNR, în numele creşterii gradului de educaţie financiară?

Nu trebuie să uităm că pensionarii, din veniturile lor mizere, reuşesc, totuşi, să mai şi economisească. Dar de unde vin pensiile, în condiţiile în care deficitul bugetului de pensii creşte în fiecare an? Din împrumuturi guvernamentale, care beneficiază de un tratament preferenţial în bilanţurile băncilor. Pentru titlurile de stat "cumpărate" de bănci, instituţiile financiare nu trebuie să deţină capitalul necesar acoperirii riscurilor, deoarece ponderea de risc a acestor active este zero, conform normelor europene.

Din păcate, "ingineriile financiare" nu pot schimba natura economică a plăţilor pentru pensii: acestea sunt tot credite care sunt "transformate" în depozite.

"Cumpărarea şi vânzarea de către bănci a obligaţiunilor guvernamentale este o cale deosebit de importantă prin care achiziţiile sau vânzările activelor existente determină crearea sau distrugerea banilor", se mai arată în documentul de la Banca Angliei.

Dacă trecem dincolo de comparaţia dintre creşterea depozitelor şi a salariului mediu, la nivelul veniturilor gospodăriilor, divergenţa capătă alte dimensiuni (vezi graficul 2), mai ales dacă luăm în considerare dinamica diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor şi creşterea depozitelor (vezi graficul 3).

Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că veniturile disponibile pentru economisire ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu aproape 7% faţă de 2008, în timp ce depozitele bancare au crescut cu peste 66% până la sfârşitul anului trecut. Cum este posibil aşa ceva? De unde vin "banii"?

Acesta este contextul în care BRD susţine că legea dării în plată "va ataca elementele structurale ale economiei, distrugând valoarea proprietăţilor şi sărăcind întreaga populaţie", după cum arată un comunicat de presă publicat pe site-ul ziarului BURSA.

Din păcate, legea dării în plată a garanţiilor bancare pentru stingerea datoriilor nu "va ataca elementele structurale ale economiei", pentru că acestea au fost deja grav afectate de creşterea necontrolată a creditării din ultima jumătate a deceniului trecut.

Acum nu ne-a mai rămas decât ruperea urgentă a speranţelor de dezvoltare, de creşterea creditării şi trecerea la acumularea sănătoasă a capitalului.

Opinia Cititorului ( 25 )

  1. Dl Rechea pare a fi lovit de streche de catva timp. Dl Rechea, fenomenul pe care dvs il tot amintiti si citati, dar pe care nu il intelegeti deloc, nu are legatura cu nimic din ceea ce se petrece in Romania. Crearea depozitelor de catre bancile comerciale are un corolar, care este cresterea creditarii. Numai in conditiile in care dai credite facand leverage se creeaza depozite din bani scripturali. De ce nu expuneti toata teoria daca tot ati inceput? Ceea ce faceti dvs se cheama escrocherie intelectuala. Unde vedeti ca a crescut creditarea in Romania, in asa fel incat sa se creeze depozite in modul pe care il expuneti? Au ajuns sa dea toti idiotii lectii de economie.

    1. dovedesti ca nu intelegi cum creeaza bancile banii, deci si depozitele, in consecinta! Asa incat, idiotul este...

      ... ti s-a explicat in ce conditii pot fi create depozite, asta in piete financiare mai adanci si economii (mult) mai dezvoltate decat cea din Romania. Cauza cresterii depozitelor pe care acest domn Rechea crede ca a inteles-o nu este asta in cazul Romaniei. De altfel depozitele nici nu au crescut atat de mult incat sa crezi asa ceva. Dar intotdeauna tentatia de a parea mai destept decat este in realitate e mai puternica la acest Rechea.

      uRECHEAza-l, sa se trezasca. 

      Ca magarul din poveste,

      Cine zice, ala este...... 

    Bancile au primit ajutor de stat in 2007-2009 adica di bani de tva taxe si impozite ca daca nu se inchideau 90%%dintre ele la nivel mondial.

    Bancile au inventat o noua matematica.

    1. Cine v-a pacalit ca bancile"au primit ajutor in 2009". Poate va referiti la scaderea rezervelor minime obligatorii ceea ce e altceva. Rezervele minime obligatirii subt banii bancilor, nu ajutor de stat.

      Nu nene, banii (o parte) imprumutati de Ramania de la FMI, BM au mers in banci; cica pentru "tampon".

      pai si atunci de ce sustineti ca sunt banii DEPONENTILOR mai acesta ..... mare finantist .... dar in realitate DOAR un postac jalnic al bancilor .... mai priveste si spre normele de autorizare BNR .... banca .... pt inceput trebuie sa intre in activitate cu bani proprii ..... cu care sa poata realiza creditare .... si atragere de depozite!!!! .... clar POSTACULE????? .... astazi nu prea ai convins ca sa iti meriti BONUSUL!!!!!

      Nu, nene. NICI UN BAN DE LA FMI sau BM nu a mers la BANCI. Bancilor li s-a permis sa-si reduca REZERVELE MINIME OBLIGATORII, adicfa banii LOR tinuti la BNR. Ai drept de vot, nene, ca daca da ar mai spulbera din misterul faptului ca numai tampitii ajung sa conduca tara asta.

      ANALFABETO, "MAI ACESTA", banii sunt ai BANCILOR atrasi de la DEPONENTI. Nu mai faceti copii ca nenorociti neamul asta!

    ai intrat pe un teren minat din toate punctele de vedere. banca angliei nu difera cu nimic de BNR ca mecanisme financiar-bancare (mai ales in ceea ce priveste componenta uzurara!) si ca orice banca a bancilor, ori tace, ori "scuipa samburi" spre binele "creatiei de credite fara contra-partida" pe care bancile comerciale o practica in baza regimului rezervelor fractionare cum banca centrala este cea care - in majoritatea cazurilor - monetizeaza aceste credite luand in custodie titluri de creanta (de regula obligatiuni de stat sau municipale) din portofoliile bancilor comerciale, de ea depinde, in ultima instanta, nivelul creatiei de moneda (moneda pesin pe care, de regula, o inmaneaza titularului de credit banca fata de care acesta se angajeaza) si implicit creditele fara acoperire pe care le ofera bancile! pentru celelalte aspecte nu este locul aici! vezi totusi De Soto, Stiglitz, Samuelson si , chiar, von Mises si Rotbart.

    Da, sa reducem la elementar.

    Ce avem : niste societati, numite banci, unde oamenii pun bani si primesc dobanda. 

    Bancile primesc dobanda din creditele dat, avand ca baza , mai mult sau mai putin tocmai depozitele cetatenilor.

    Oare vrem sa umblam la aceasta schema simpl, dar care trebuie s aaiba la baza tocmai ideea de proprietate asupra banilor ? 

    1. Ce-ai vrut sa zici elementarule, nu-ti termini fraza!?. 

    Efectul de compounding al dobanzii, in decurs de 10ani, explica o mare parte din diferenta care nu ii iese la calcul autorului articolului.

    1. Bravo studentule. Te referi la "depozitele bancare ale populaţiei au crescut de peste cinci ori din ianuarie 2005 până în septembrie 2015, în timp ce salariul mediu brut a crescut de 2,7 ori iar salariul mediu net a crescut de 2,5 ori în acelaşi interval."

       

      Adică, autorul nu înțelege cum depozitele au crescut 2x față de venituri. Dobânda medie în perioada menționată a sărit de 7-8%, ceea ce duce la 2x creștere în 10 ani (pentru orice mic investitor care știe regula lui 10%, dublare în 7 ani). 

      Ai nota 10, studentule (deși ai putea da lecții). 

    Make/Bursa suntem in 03. 12.2015 si nu ne-ati dat niciun raspuns.

     

    Bursa, va rugam/insistam, obligati cintezoiul sa ciripeasca. 

     

    Cintezoiule, suntem in 03.12.2015; ia spune-ne si noua daca a ajuns acţionarul străin al unei bănci din ţara noastră si daca a mers la Cotroceni, pentru a discuta pe marginea Legii dării în plată a locuinţei....... sau era doar o ciripeala, gen "deasupra de banca mea, canta numai cinteza....."?  

    Puterea pietii bancare din Romania exprimate prin valoarea depozitelor pe cap de locuitor(incluzannd populatia plus firme ) se prezinta astfel comparat cu alte tari din zona:

    Romania - 2400 euro/loc 

    Bulgaria - 3700 

    Polonia - 5000 

    Cehia - 11600 

    Italia - 37000 

    Austria - 64000 

    E un adevar trist de la care trebuie sa plecam cand se fac analize.

    1. Adevarul mai trist este ca aia 2400 de euro pe cap de locuitor trebuie sa-i inmultesti cu 19 milioane de locuitori si rezultatul sa-l imparti la 1 milion, pentru ca 18 milioane de locuitori nu au nimic in comun cu depozitele.

      Asa ca lucrurile nu sunt asa cum ai vrea tu sa le prezinti. 

    "au fost deja grav afectate de creşterea necontrolată a creditării din ultima jumătate a deceniului trecut." 

    Sigur ca da, insa pe ansamblu a fost bine fiindca acea crestere necontrolata a dus si la crestere economica. S-a construit foarte mult in acei ani, foarte multe familii isi au casa lor, pe care nu si-ar fi putut-o permite fara credit, s-a redus somajul fiindca foarte multi romani au muncit in domeniul constructiilor, si asta aici, in Romania, platind aici impozite si taxe, etc. 

    "Acum nu ne-a mai rămas decât ruperea urgentă a speranţelor de dezvoltare, de creşterea creditării şi trecerea la acumularea sănătoasă a capitalului." 

    Asta ar fi ceva bun insa doar pentru cei care sunt multumiti cu actualul nivel de dezvoltare a Romaniei. Or nu stiu daca sunt multi in aceasta pozitie. Romania este tot pe ultimele locuri in UE iar asta nu este normal. In functie de suprafata teritoriului, de numarul locuitorilor, de resurse naturale... Romania ar trebui sa aiba o economie mult mai dezvoltata. Sa fie inaintea Ungariei in orice caaz 

    Pentru asta mai avem nevoie de mult timp in care statul roman sa isi asume riscuri mai mari. Nu cred ca este momentul sa ne oprim din crestere ca sa consolidam ce am castigat, fiindca suntem mult prea slab dezvoltati. Nu suntem nici pe departe dintr-o situatie la fel de buna ca a Greciei de exemplu, asta in ceea ce priveste nivelul de trai, desi stim cat de "rau" o duc acum grecii.

    Inca un articol penibil.

    Asadar in anul 2015 salariul mediu net este de aproximativ 2.000 lei. Cresterea de 2,5 ori inseamna ca in anul 2005 salariul mediu net era de numai 800 lei/lună. 

    Daca initial aveam 4.000 lei depozit bancar constituit din economisirea a 100 lei/luna iar acum am un depozit de 5 ori mai mare ar insemna 16.000 lei in plus, respectiv o crestere de aproximativ 127 lei/luna (inclusiv dobanda bonificata) timp de 10,5 ani (127 luni). Altfel spus, la un salariu mediu net de 2,5 ori mai mare, deponentul ar trebui sa economiseasca doar 27 lei in plus pentru a creste valoarea depozitului de aprox. 5 ori in 10,5 ani. 

    Perfect plauzibil fara a fi necesara lansarea unor teorii ale conspiratiei gen tiparirea de bani de catre banci.

    Autorul nu poate distinge intre un indicator (salariul mediu net) care nu este cumulabil in timp si un indicator (depozitele bancare ale populaţiei) care este cumulabil in timp. 

    1. Datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că veniturile disponibile pentru economisire ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu aproape 7% faţă de 2008, în timp ce depozitele bancare au crescut cu peste 66% până la sfârşitul anului trecut. Cum este posibil aşa ceva? De unde vin "banii"?

      Scaderea venitului disponibil pentru economisire inseamna ca, anterior, o gospodarie economisea, de exemplu, 125 lei/luna dintr-un salariu de 1.000 lei (12,5% din venitul net), iar acum economiseste 232,5 lei (93% dintr-un venit disponibil pentru economisire de aprox. 250 lei/lună - tot 12,5% dar dintr-un salariu de 2.000 lei).

      Din nou, perfect plauzibila cresterea depozitelor bancare cu 66% din economisirea gospodariilor. 

    Noi, cei 14 milioane de romani care avem un cont activ la banca-adica deponenti, solicitam Parchetului, Guvernului, Parlamentului si Presedintiei verificarea si eventual anchetarea celor care vor utiliza legea "darii in plata" a bunului ipotecat.

    E imperios necesar ca atat angajatul bancii care a verificat dosarul de credt si respectarea prevederilor legale precum si cel care a primit creditul sa fie verificati daca nu au incalcat legea prin diverse tertipuri contabile si bancare.  

    Este bine cunoscut ca foarte multi dintre cei care au astazi probleme la plata ratelor si reclama gradul prea mare de indatorare au luat, cu complicitatea ofiterilor de credit care au inchis ochii, credite in acelasi timp de la mai multe banci pentru a se incadra aparent in limitele legii.  

    Sunt cazuri evidente de fals in acte si fals in declaratii pentru care nu ar trebui gasiti acum altii ca vinovati.  

    Va multumim,  

    NOI, 14 MILIOANE de VOTANTI! 

    1. kolo mincinosul

      ce este aia streche? eu zic asa;sa asteptam rezultatul alegerilor ptezientiale din USA .atunci din clampanelile voastre se alege praf si pulbere.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

20 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9279
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0872
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4613
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7162
Gram de aur (XAU)Gram de aur232.2817

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro