DATORIA PUBLICĂ A STATELOR UNITE A ATINS UN NOU RECORD ÎN ANUL FISCAL 2019Un trilion, două trilioane, zeci de trilioane

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 03 octombrie 2019

SUA, înglodată în datorii până la gât. Ilustraţie de MAKE

SUA, înglodată în datorii până la gât. Ilustraţie de MAKE


Călin Rechea

Datoria publică a Statelor Unite a ajuns la 1 trilion de dolari în anul fiscal în­cheiat la 30 septembrie 1981, du­pă o creş­tere cu circa 81 de miliarde fa­ţă de anul precedent.

Pragul de 2 trilioane a fost depăşit în 1986, cel de 4 trilioane în 1992, iar din 2008 situaţia a scăpat complet de sub control.

De atunci nici măcar nu se mai poate vorbi despre creştere exponenţială, ci despre o creştere super-exponenţială, caracterizată şi de accelerarea ritmului de creştere. Pentru a determina originea fenomenului trebuie să ne întoarcem până în vara anului 1971, când preşedintele Nixon a anunţat eliminarea "temporară" a convertibilităţii dolarului în aur (vezi graficul 1).

În ultimele două zile ale anului fiscal 2019, care s-a încheiat la 30 septembrie 2019, datoria publică a Statelor Unite a crescut cu 100 de miliarde de dolari, iar pentru întreg anul creşterea a fost de 1,2 trilioane de dolari, după un avans de 1,02 trilioane în anul fiscal precedent.

Creşteri mai mari s-au înregistrat doar în cele două mandate ale lui Barack Obama, când media primilor trei ani a fost de 1,39 trilioane de dolari, după o creştere de 1,88 trilioane în anul fiscal 2009, care a fost rezultatul ultimei execuţii bugetare a guvernului condus de George W. Bush (vezi graficul 2).

După cum se observă, creşterea datoriei publice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial este abia vizibilă, în condiţiile în care valoarea cumulată a acesteia din 1940 până în 1945 a fost de circa 218 miliarde de dolari, iar nivelul total din 1945 a fost de 259 de miliarde.

La sfârşitul anului fiscal 2019, datoria publică brută totală a fost de 22,72 trilioane de dolari, pe fondul unei creşteri anuale de 5,6%, conform datelor oficiale. În aceste condiţii, datoria publică a crescut până la 106,5% din PIB, de la 105,4% în anul precedent.

Această dinamică extrem de îngrijorătoare a fost determinată de o creştere a datoriei publice cu 5,6% în ultimele 4 trimestre, în timp ce PIB-ul a crescut cu 4%, ritmuri corespunzătoa­re unei creşteri de 1,2 trilioane de do­lari a datoriei publice şi de 830 de miliarde a Produsului Intern Brut.

Mai mult, creşterea explozivă a datoriei publice din ultimii 10 ani a avut loc pe fondul celei mai îndelungate perioade de expansiune economică din Statele Unite.

După cum arată analistul Simon Black, într-un articol preluat de Zerohedge, creşterea puternică a datoriei publice a avut loc "în cel mai bun an din punct de vedere al performanţei financiare din istoria SUA".

Avansuri majore s-au înregistrat pentru profiturile corporaţiilor, pentru indicii bursieri şi venitul personal, în timp ce rata şomajului se menţine în jurul minimului din ultimii 50 de ani, iar toate acestea au însemnat şi venituri bugetare mai mari.

De ce s-a înregistrat, atunci, o creştere aşa de mare a datoriei publice? În opinia lui Black, cheltuielile cu dobânzile au reprezentat factorul determinant principal al acestei dinamici. În anul fiscal 2019, acestea s-au ridicat la circa 540 de miliarde de dolari, după cheltuieli de 359 de miliarde în 2012, 402 miliarde în 2015 şi 458 de miliarde în anul fiscal 2017.

În aceste condiţii, mai este nevoie de numai câţiva ani până când bugetul apărării va fi depăşit de cheltuielile cu dobânzile.

Este greu de crezut că mai crede cineva în sustenabilitatea unei astfel de traiectorii pentru datoria publică a Statelor Unite. Acum a mai rămas un singur semn de întrebare: cât va mai trece până la subminarea poziţiei de monedă internaţională de rezervă a dolarului?

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Pozitia dolarului ca cea mai moneda de rezerva internationala nu poate fi subminata pentra ca nu exista o alta moneda care sa inlocuiasca dolarul. Din pacate. Era bine sa existe 2-3 monede care sa concureze intre ele pt suprematie.

    Lumea ( finantistii, statele suverane, populatia etc) a intampinat moneda euro cu mare bucurie in ideea ca, uite, mai avem o moneda de rezerva importanta. Euro s-a tot apreciat timp de 10-12 ani pana cand a ajuns la peste 1,55 dolari pt un euro.  

    Apoi, incepand cu 2008, au venit crizele, culminand cu criza datoriilor Greciei. Lumea si-a dat seama ca Europa Unita este dezbinata, ca nu exista un leadership politic autentic, ca fiecare trage pt el, ca votul unanim pt orice proiect important practic paralizeaza UE si ca statele net contributoare s-au cam plictisit sa plateasca pt convergenta statelor iliberale.

    Asa ca nu trebuie sa ne miram ca interesul pt dolar, aur si pt valorile tangibile ( imobiliare,terenuri) este in crestere. 

    Frumoasa ilustratia si cu poanta discreta.

    Deci au o moneda care nu valoreaza nimic dar este moneda de refugiu pe timp de criza? Cum este posibil asa ceva?

    1. visul american e sa maninci pe datorie

      ... pietele sunt sustinute de fed ... si animate de fonduri (martin armstrong explica asta de ani - despre investitori institutionali) ... pentru ca nici o (alta) piata nu poate garanta promisiunea ... si tocmai asta este trist ... daca pica dolarul, pica lumea ... paradoxal, america vrea un dolar mai slab (pentru promisiune ;) ... doar ca: aceasta este slabiciunea of weaponization of currency ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro