Ne împrumutăm ca să ne putem împrumuta

Necesarul brut de finanţare al României pentru 2026 este estimat la 275-285 miliarde lei, iar datoria care ajunge la scadenţă şi trebuie rostogolită depăşeşte 150 miliarde lei, potrivit Reuters, care îl citează pe şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu. Datele arată că presiunea principală nu vine doar din deficit, ci şi din acumularea scadenţelor.

Programul de împrumuturi combină piaţa internă, euroobligaţiunile, titlurile pentru populaţie, fondurile europene, împrumuturile de la instituţii financiare internaţionale şi plasamentele private. Reuters a relatat, la 3 decembrie 2025, că Ministerul Finanţelor vrea să reducă emisiunile brute de euroobligaţiuni la circa 10 miliarde euro în 2026, faţă de aproximativ 16 miliarde euro în 2025.

Costul finanţării rămâne ridicat.

BNR a publicat pentru 8 iunie 2026 operaţiuni pe piaţa primară a titlurilor de stat, iar datele băncii centrale arată că statul s-a finanţat recent în lei la randamente de peste 6%.

Trading Economics a indicat pentru 5 iunie 2026 un randament al obligaţiunilor româneşti la zece ani de 6,98%, fapt care confirmă o primă de risc încă mare faţă de emitenţii suverani mai solizi din Uniunea Europeană.

• Licitaţiile, barometrul încrederii

Licitaţiile de obligaţiuni au devenit barometrul imediat al încrederii.

În martie 2026, autorităţile au respins ofertele la mai multe licitaţii succesive, pe fondul volatilităţii pieţei, iar acest fapt a semnalat o relaţie tensionată între preţul cerut de investitori şi costul pe care statul îl consideră acceptabil.

Percepţia investitorilor rămâne dominată de deficit.

Comisia Europeană a estimat, la 21 mai 2026, că deficitul public al României va scădea de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026, dar a proiectat creşterea datoriei publice la 61,6% din PIB în 2026 şi la 63,4% în 2027.

• Ratingul şi costul neîncrederii

Agenţiile de rating privesc România cu prudenţă.

S&P Global Ratings a confirmat, la 15 mai 2026, ratingul „BBB-/A-3” cu perspectivă negativă, iar Fitch a arătat, la 18 mai 2026, că perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanţelor publice şi riscurile legate de consolidarea fiscală (acesta a fost un comentariu, nu o decizie de rating).

România încă are acces la finanţare, dar plăteşte scump pentru acest acces. Investitorii nu resping datoria românească, însă cer randamente care includ deficitul mare, instabilitatea politică, dependenţa de consolidarea fiscală şi riscul unei retrogradări.

Finanţarea deficitului nu mai este o simplă operaţiune tehnică de Trezorerie. Ea a devenit un referendum permanent al pieţei asupra disciplinei bugetare.