Declaraţii de dragoste pentru „iubitul” AI

În Coreea de Sud, inteligenţa artificială a intrat într-un teritoriu în care nici măcar algoritmii nu mai pot pretinde că este vorba doar despre tehnologie: relaţiile sentimentale. O emisiune TV dedicată relaţiilor dintre oameni şi parteneri creaţi prin AI a prezentat noi interacţiuni între participanţi şi personajele lor virtuale, informează SBS World News. Iar una dintre participante a ajuns la concluzia că iubitul artificial ar fi fost mai uşor de iubit dacă ar fi fost, pur şi simplu, real. La prima vedere, povestea pare desprinsă dintr-un viitor îndepărtat. Numai că viitorul a venit deja, are platou de televiziune şi, se pare, primeşte şi declaraţii de dragoste. În cadrul emisiunii sud-coreene, participanţii interacţionează cu parteneri romantici creaţi cu ajutorul inteligenţei artificiale. Personajele virtuale sunt construite astfel încât să poarte conversaţii şi să răspundă într-un mod adaptat interlocutorilor lor. Până aici, nimic spectaculos pentru o epocă în care telefonul ştie ce vrem să cumpărăm înainte să ştim noi.

• Algoritmul devine „iubit”

Una dintre participante, Jang Doyoun, a mărturisit că şi-ar fi dorit ca partenerul AI să fie o persoană reală. Mai mult, în timpul interacţiunilor, aceasta i-a spus că îl iubeşte, conform SBS Entertainment News. Situaţia are ceva profund contemporan: omul se îndrăgosteşte de o entitate care nu există fizic, dar care este programată să răspundă.

Cu alte cuvinte, relaţia perfectă pare să fi găsit, în sfârşit, partenerul ideal: unul care nu uită conversaţiile, nu întârzie la întâlnire, nu pleacă nervos şi, mai ales, nu are nevoie să meargă până la supermarket. Există însă un mic inconvenient. Partenerul nu este acolo.

Inteligenţa artificială poate simula atenţia, empatia şi interesul, poate continua o conversaţie şi poate răspunde într-un mod care să pară personal. Iar pentru unii utilizatori, această experienţă poate ajunge să fie suficient de convingătoare încât să genereze ataşament emoţional. De aici până la declaraţia „te iubesc” nu mai pare să fie decât o problemă de actualizare software. Deocamdată, însă, AI-ul nu are nevoie să răspundă la întrebarea clasică „unde vezi relaţia asta peste cinci ani?”. Probabil că serverul ştie deja.

Relaţiile cu personaje generate artificial ridică întrebări despre modul în care tehnologia poate modifica felul în care oamenii percep intimitatea şi compania. Dacă un algoritm este proiectat să fie permanent disponibil, atent şi adaptat interlocutorului, comparaţia cu o relaţie umană devine inevitabilă. Iar omul ar putea descoperi că partenerul virtual are un avantaj greu de concurat: nu are o personalitate proprie care să contrazică utilizatorul, ci una construită, în bună măsură, pentru a-i răspunde conform aşteptărilor.