Deficitul de cont curent a crescut cu peste 73% în prima jumătate a acestui an

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 16 august 2021

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 73% în prima jumătate a acestui an

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a majorat cu 73,44% în primele şase luni ale acestui an, la 7,04 miliarde de euro, comparativ cu cel din perioada similară din 2020, potrivit statisticilor publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

Conform datelor BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit cu 1,557 miliarde de euro mai mare - importurile au continuat să fie mult peste exporturi -, de 10,47 miliarde de euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,11 miliarde de euro, de 1,41 miliarde de euro, iar balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 276 milioane euro (434 milioane de euro), respectiv cu 38 milioane euro (4,41 miliarde de euro).

Transporturile sunt cele care ajută substanţial exportul de servicii. Transporturile au avut, la şase luni, un excedent de 2,01 miliarde de euro, în creştere de la aproape 1,9 miliarde de euro în primele şase luni din 2020. Deficitul balanţei serviciilor este realizat, în principal, de turism, ca urmare a călătoriilor în străinătate, unde românii au cheltuit în primele şase luni din an 1,73 miliarde de euro. Străinii au cheltuit în România 876 milioane de euro şi, astfel, deficitul pe zona de turism a ajuns la 853 milioane de euro.

Analiştii declarau recent pentru ziarul BURSA că poziţia macroeconomică a României este firească după recesiunea din 2020 în care ţara noastră nu a produs suficient şi a importat şi mai mult decât de obicei, inclusiv multe bunuri medicale necesare pentru lupta contra pandemiei - cheltuieli care nu sunt toate acoperite de fonduri europene. După primele cinci luni din 2021 deficitul de cont curent crescuse cu 1,05 miliarde de euro faţă de perioada similară din 2020.

Totodată, analiştii BCR Cercetare arată că producţia industrială a României a înregistrat o contracţie de -0,7% în trimestrul al doilea comparativ cu trimestrul întâi, factorul principal fiind sectorul manufacturier care a scăzut în ritm trimestrial cu -0,3%, evoluţie venită în condiţiile în care industriile pe care noi le servim în Occident sunt şi ele într-un oarecare recul. În Germania, principalul nostru partener comercial, producţia industrială s-a contractat în trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 cu -0,6%, în timp ce industria automotive s-a contractat cu 11,2%.

Analiştii notau încă din luna aprilie că tendinţa de intensificare a deficitului de cont curent era de aşteptat să continue în trimestrul al doilea şi în restul anului.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor (ISD) în România au însumat aproape 3,14 miliarde de euro în perioada ianuarie - iunie 2021, în creştere comparativ cu cele 996 milioane euro din perioada similară din anul pandemic 2020, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,54 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 595 milioane euro.

Evoluţia pozitivă a ISD per total vine în ciuda unor ieşiri de capitaluri ale investitorilor nerezidenţi de pe titlurile suverane ale României, ieşiri care au continuat cel mai probabil în iulie având în vedere tendinţa ascendentă a randamentelor suverane la titlurile pe termen lung ale României. Analiştii consideră totuşi că deficitul de cont curent este "răul cel mai menajabil dintre toate relele care se întâmplă" în economia românească care nu are o sustenabilitate clară nici pe partea de buget public - România trebuie să vină în toamnă, în faţa Comisiei Europene, cu un program de reducere a deficitului bugetar - şi nici pe partea de performanţă a economiei.

De menţionat, de asemenea că, în luna august, vor fi distruibuite drepturi speciale de tragere (DST) pentru toate ţările partenere FMI şi România beneficiază de acest aport gratuit de rezerve internaţionale - statele membre vor primi DST proporţional cu cota participaţiei lor existente în FMI -, iar în toamnă sunt aşteptaţi să intre în ţară primii bani din PNRR, cu condiţia ca planul României să fie aprobat de către Comisia Europeană.

Ca urmare a distribuirii drepturilor speciale de tragere, România ar putea beneficia de echivalentul a circa 1% din produsul său brut (PIB), potrivit calculelor Morgan Stanley şi FMI, citate de Reuters şi cursdeguvernare.ro.

Totodată, potrivit datelor BNR, în perioada ianuarie - iunie 2021, datoria externă totală a crescut cu 2,096 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 92,471 miliarde de euro la 30 iunie 2021 (72,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2020.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2021 nivelul de 35,552 miliarde de euro (27,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,4% faţă de 31 decembrie 2020.

Totodată, potrivit BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8% în perioada ianuarie - iunie 2021, comparativ cu 20,1% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2021 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2021 a fost de 81,4%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

România a încheiat 2020 cu un deficit de cont curent de 10,98 miliarde euro, în creştere cu 500 milioane de euro faţă de 2019.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă care funcţionează ca monedă de cont a FMI, valoarea lor fiind echivalentă cu cea a unui coş de valute în care dolarul SUA are o pondere 42%, euro 31%, yuanul chinez (renminbi) 11%, yenul japonez şi lira sterlină câte 8%.

FMI emite DST ca alocări de active de rezervă pentru băncile centrale ale ţărilor membre, care le pot schimba pe o valută de circulaţie internaţională cu alte bănci centrale.

Alocările diferă de împrumuturile acordate de FMI, calculate tot în DST, şi sunt proporţionale cu cota de participare la FMI a ţărilor membre.

Ultima alocare suplimentară de DST, similară cu emiterea de masă monetară, a avut loc în 2009 şi a fost echivalentă cu 250 de miliarde de dolari.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

28 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9479
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1794
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2155
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5370
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.2661

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro