Dobânda unică europeană a murit. BCE îi cântă prohodul

Dobânda unică şi-a dat duhul. Banca Centrală Europeană este forţată să-i cânte prohodul public.

Nu o spune direct, nu o proclamă şi nu o asumă politic, dar o recunoaşte în limbajul atent al Raportului privind riscurile de stabilitate financiară generate de fragmentarea geoeconomică, publicat la 1 ianuarie 2026, o dată care devine simbol pentru depăşirea unei ere.

Documentul exprimă sfârşitul ideii care a susţinut ordinea financiară europeană în ultimele două decenii: că există un preţ unic al capitalului într-o uniune monetară profund integrată.

În lumea care se retrage, dobânda nu mai converge. Se fragmentează.

Modelul vechi pornea de la un mecanism simplu. Globalizarea financiară profundă crea un bazin comun de lichiditate, în care capitalul se mişca rapid, iar diferenţele locale de risc erau absorbite de ansamblu.

Politica monetară a BCE funcţiona ca un metronom central: o singură rată-cheie, o singură curbă de randament dominantă, o transmisie relativ uniformă către state, bănci şi companii.

Această arhitectură presupunea, implicit, că riscurile sunt comparabile şi că şocurile pot fi absorbite colectiv de investitori, prin pieţe financiare integrate.

Raportul BCE constată, însă, că această lume nu mai există.

Fragmentarea geoeconomică nu este prezentată ca un accident temporar sau ca o deviaţie ciclică, ci ca o stare emergentă.

Investitorii nu mai cumpără „riscul zonei euro”, ci aleg selectiv: Germania nu mai este Italia, iar Europa de Est nu mai este tratată ca extensie pasivă a centrului.

În practică, acest lucru înseamnă că investitorii nu mai tratează datoria statelor din zona euro ca fiind comparabilă.

Obligaţiunile germane nu mai sunt percepute ca echivalent funcţional cu cele italiene sau est-europene, chiar dacă sunt toate denominate în euro. Diferenţele de risc nu mai sunt absorbite de piaţă, ci se reflectă direct în costul de finanţare.

Capitalul circulă mai greu între ţări, este mai atent la graniţe şi mai sensibil la contextul politic.

Banii se duc acolo unde statul pare mai stabil şi mai previzibil, chiar dacă randamentul este mai mic. Lichiditatea nu mai curge liber, ci se retrage în zonele considerate sigure.

Această schimbare are un efect imediat: aceeaşi decizie de politică monetară a Băncii Centrale Europene produce rezultate diferite.

O rată a dobânzii care este adecvată pentru o economie stabilă poate fi insuficientă pentru una aflată sub presiune inflaţionistă sau, dimpotrivă, excesiv de restrictivă pentru o economie fragilă.

În unele state, dobânzile relativ scăzute alimentează dezechilibre şi bule; în altele, dobânzile ridicate frânează investiţiile şi sufocă creşterea. Politica monetară nu mai acţionează uniform, nu pentru că ar fi greşit calibrată, ci pentru că economiile asupra cărora se aplică nu mai funcţionează pe aceeaşi infrastructură economică.

Raportul BCE constată explicit această retragere a lichidităţii transfrontaliere şi această repliere a capitalului în spaţii considerate sigure - un semn clar că mecanismul de transmitere al politicii monetare s-a fracturat.

Într-un asemenea context, curba de randament nu mai este un instrument comun, ci un rezultat local. Costul finanţării începe să reflecte nu doar inflaţia şi politica monetară, ci şi poziţionarea geoeconomică, securitatea lanţurilor de producţie şi expunerea la şocuri externe.

Dobânda devine politizată prin structură, nu prin decizie.

Un alt semnal major, tratat tehnic în Raport, dar devastator ca implicaţie, este costul rezilienţei. Europa este forţată să investească masiv în duplicarea infrastructurilor critice, în relocalizare şi în securitate economică.

Aceste investiţii sunt necesare strategic, dar ele nu cresc productivitatea.

Ele funcţionează ca o primă de asigurare permanentă, care apasă pe potenţialul de creştere şi împinge statele către nevoi de finanţare mai mari, într-un moment în care capitalul este mai selectiv şi mai scump.

În acest cadru, divergenţa dobânzilor nu este un accident tranzitoriu, ci un rezultat logic.

Raportul sugerează, aproape fără ocolişuri, că zona euro se apropie de o bifurcaţie.

Fie acceptă fragmentarea permanentă a costului capitalului, cu cicluri economice tot mai asincrone şi cu riscul reapariţiei crizelor suverane, fie accelerează integrarea fiscală pentru a reconstrui mecanisme de absorbţie a şocurilor.

Uniunea monetară nu poate funcţiona pe termen lung cu o politică monetară unică şi riscuri structurale divergente.

Aceasta este, în esenţă, recunoaşterea eşecului preţului unic al capitalului.

BCE nu declară moartea dobânzii unice.

O documentează.

O descrie.

O înconjoară cu formule prudente.

Dar concluzia este imposibil de evitat: într-o Europă fragmentată, dobânda nu mai este un instrument de convergenţă, ci un simptom al diferenţelor structurale.

Iar ceea ce este prezentat astăzi drept „tranziţie” riscă să devină noua normalitate.

Opinia Cititorului ( 26 )

1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 06.02.2026, 10:12)
...
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 10:50)
  Logic si moral vorbind, un individ cu credit worthiness mai mic NU ar trebui sa plateasca dobanda mai mare ca un individ cu rating mai bun, ci pur si simplu doar sa i se acorde un plafon mai mic de indatorare. Este ilogic, neproductiv si imoral sa pui dobanzi mici bogatilor si dobanzi mari saracilor.
  1.2.  Diferenta de refinantare (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 10:58)
  Apartenenta la zona EUR aducea cu sine si modalitatea de a se refinanta la un cost mai mic datorita normelor de calcul a riscului de credit. Anul 2010 a adus constrangerea de a inlocui RMO din BNR in valoare de 10 miliarde pentru ca bancile austriece sa retraga capitalul blocat la Banca Nationala. Ulterior aderarea la zona EUR a fost blocata prin referendumul din 2012. Neaplicarea pana in 2024 a metodei de evaluare a riscului de credit prin modele interne a constrans banca respectiva sa aloce un procent mai ridicat la activele ponderate la risc(RWA), caz unic in Europa comparativ cu celelalte banci din concernul respectiv.
  1.3.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 06.02.2026, 11:03)
  ...
  1.4.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 06.02.2026, 11:07)
  ...
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:20)
  că ai luat creditul. :
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:25)
  Tu nu ai gresit cu nimic, a gresit Ciolacu ca risipit banii cu nemiluita si a stricat imaginea Ro facand deficit urias. A scazut increderea, a crescut si riscul de neplata al Ro, iar odata cu el si dobanda. In Austria guvernul nu a facut deficit urias, deci este mai disciplinat mai previzibil, prezinta mai multa incredere, deci risc mai mic de neplata, deci dobanda mai mica. Este clar ?
  1.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:25)
  ai 9% dobanda la euro??
  1.8.  Ce e riscul de tara si cum poate fi minimizat (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:31)
  Cum am explicat, exista doua metode de calcul al riscului de credit: metoda standard prin care se utilizeaza asa numite ECAI ( agentii de rating) precum S&P , Moody sau Fitch si metoda modelelor interne de calcul(IRB) , care se bazeaza pe o baza de date de unde se calculeaza procentul de credite nneperformante.Situatia creditelor in valuta a permis acordarea unui rating de tara foarte slab, care era totusi supradimensionat fata de pierderile reale. In consecinta s au amortizat extraordinar credite al caror Status nu era default. Cunosc persoane ale caror credite au fost transferate , desi erau la zi cu platile. Ulterior aceste societati au fost vandute si pierderea bancii marcata. Cu timpul aceste practici s au specializat folosind filiale aflate in jurisdictii care aveau un rating de tara si mai scazut.
  1.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:43)
  Cîțu a crescut datoria și a luat credite prostește angajând România la plata unor vaccinuri care n-au fost livrate niciodată pentru populația României de.... 1 miliard de români. :
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 17:45)
  Riscurile de stabilitate financiară sunt generate in Europa de,
  inarmarea excesiva si finantarea circului din Ucraina,
  ce sa mai tot inflorim cu texte irrelevante.
  1.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 19:05)
  s-a mai spus, zootehnia și finanțele nu sunt domenii prietene.
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 19:11)
  Riscurile de instabilitate financiară sunt generate de lipsa securității.
  Nu poți permite unor state criminale să te amenințe când au chef.
  Ca să nu mai înflorești propagandă sovietică pentru proști.
  1.13.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2026, 16:41)
  Orban?, Catu?, Ciuca?... vezi ca ti-a pus mamica ochelari de cal :)
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 06.02.2026, 11:25)
...
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:28)
  daca preia dobanda face deficite.
  neamtul are deficite mai mici, dobanzi mai mici pt populatie.
  la noi nu s-a mers pe crestere reala din productivitate ca la nemti, ci pe deficite pt consum si marire salarii si pensii din pix. de-asta ai dobanzi mari. dar pune banii deoparte si ia cash ce-ti permiti, ma gandesc ca mai aci ceva valoare reziduala in masina veche, nu merita sa dai asa dobanzi, casco si etc.
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 11:45)
  românache e cel care acceptă dobânda. Când vă duceți ca rățuștele să luați credite cu plasa nu mai faceți revoluții?!?
  2.3.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 06.02.2026, 12:22)
  ...
  2.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 12:34)
  Daca iti permiti rate, iti permiti si economii. unde-i "necesitatea"?
  credit pt masina? e necesitate? In afara de cazul in care lucrezi cu masina, masina e un moft nu o necesitate.
  Singurul credit care se justifica este pt locuinta dar si acolo nu pe gonfaloneala ci strict pe necesitate. altfel patesti ca guvernul, falimentezi, in timp.
  creditul e bun pt investitii productive facute cu cap si atat.
  la unii necasitatea inseamna telefon cat 2 salarii si vacanta cat 5 salarii.
  2.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 12:46)
  știm filozofia, ne supraîndatorăm oricât... că se scumpește.
  Ai vrut ieftin.... plătești scump, deci lăsăm puțin revoluțiile până la... scadență. :
  2.6.  Privim doar micro (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 13:23)
  Si nu intelegem ca la nivel macro un CEO are si el necesitati. Oare acestia nu au interes ca sa aiba parte la succesul unui dezvoltator imobiliar? Succes personal, nu al bancii. Astfel se explica anumite plecari spontane inainte de terminarea contractului sau neprelungirea acestuia. Mai ales unul care este jucator de sah si portar intelege cand este momentul sa ia o astfel de decizie.
  2.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 14:09)
  revoluțiile cu CEOs sunt... rare.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 15:06)
Dobanda unica europeana a fost mai mult un deziderat decat o realitate. In zona de " hard core " a UE a existat o tendinta de convergenta catre nivelul german care reprezenta eficienta maximala, iar pe masura ce ne deplasam catre sud si est dobinzile au fost mai ridicate. Nivelul de productivitate si seriozitatea finantelor publice nationale , nivelul de economisire ect conteaza.
De fapt marele esec al UE il reprezinta imposibilitatea unei politici fiscale comune iar eforturile BCE au fost de fapt finantari prin emisie monetara in conditii de inflatie.
In viitor se va apela la solutia "Europa cu 2 viteze
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.02.2026, 15:55)
si totusi care e diferenta intre eu si sua, si acolo bondurile emise de state, orase etc au dobanzi diferite, reflectand riscuri diferite.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2026, 23:00)
... s-ar putea sa fiu um idiot ... dar daca nu ma insel dobanda de referinta e la depozite ... de altfel terauzirabilelor nu prea le place sa stea ... eu cred ca stresatii is aia care joaca pe carry trade ... trump e un idiot -... ma gandesc ca e suficienta lichiditate "acolo" ... prinn eu ...
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 07.02.2026, 23:18)
  ... sunnt un idiot! ... asta fac!!! ...