Donald Trump, mai bogat cu 500 milioane dolari după anunţarea unei afaceri în domeniul nuclear

Explozie bursieră la Wall Street, care l-a făcut pe preşedintele american Donald Trump mai bogat cu 500 milioane dolari, după ce a anunţat că firma pe care a înfiinţat-o tocmai a încheiat o afacere în domeniul energiei nucleare, se arată într-o analiză publicată de site-ul de ştiri Tagesschau, ce aparţine televiziunii germane ARD.

Potrivit sursei citate, intrarea preşedintelui SUA în afacerile cu energia nucleară, prin compania sa Trump Media and Technology Group (TMTG), provoacă un cutremur financiar, politic şi etic, confirmând temerile vechi ale criticilor care îl acuză că îşi foloseşte poziţia pentru a-şi multiplica averea personală.

Joi, TMTG a anunţat o fuziune evaluată la peste şase miliarde de dolari cu TAE Technologies, un jucător de top într-un domeniu considerat Sfântul Graal al energiei viitorului: fuziunea nucleară. TAE Technologies, fondată în 1998, este unul dintre cele mai vechi şi respectate companii private din lume specializate în această tehnologie, fiind susţinută de giganţi precum Google şi Chevron şi având peste 1,3 miliarde dolari capital privat atras, inclusiv de la Goldman Sachs.

Planurile sunt ambiţioase, potrivit sursei citate: cele două companii anunţă că vor începe chiar din anul următor construcţia „primei centrale de fuziune nucleară din lume la scară industrială”.

Devin Nunes, directorul general al TMTG, susţine că proiectul va contribui la scăderea preţurilor la electricitate în SUA şi va acoperi mai eficient explozia de consum energetic generată de inteligenţa artificială. Analiştii germani afirmă că reacţia pieţei de capital a fost instantanee şi violentă: acţiunile TMTG au urcat cu 42% pe Nasdaq, ajungând la 14,86 dolari, iar averea netă a lui Donald Trump a crescut peste noapte cu mai mult de 500 milioane dolari, atingând, potrivit Forbes, 6,8 miliarde de dolari.

Sursa citată susţine că am putea asista la continuarea creşterii valorii acţiunilor TMTG, deoarece titlurile au rămas pe plus şi în tranzacţiile premergătoare deschiderii pieţei, după ce, în lunile anterioare, acţiunile pierduseră peste 40% din valoare.

Afacerea vine într-un moment extrem de sensibil, deoarece Donald Trump este, în acelaşi timp, preşedintele Statelor Unite şi proprietarul de facto al companiei care beneficiază direct de acest salt bursier.

Trump Media and Technology Group a fost fondată în februarie 2021, după ce Donald Trump a fost suspendat de pe Twitter în urma asaltului susţinătorilor săi asupra Capitoliului, pe 6 ianuarie 2021, iar principalul său produs până acum a fost reţeaua socială Truth Social, platforma de comunicare politică a actualului preşedinte.

Spre deosebire de majoritatea predecesorilor săi, Trump a refuzat să îşi transfere averea într-un „blind trust” independent după revenirea la Casa Albă. Administrarea activelor a fost încredinţată fiului său, Donald Trump Jr., însă Donald Trump rămâne singurul beneficiar şi poate continua să încaseze venituri din propriile afaceri, ceea ce face ca separarea dintre funcţia publică şi interesele private să fie, în cel mai bun caz, formală, afirmă jurnaliştii germani de la ARD şi Tagesschau.

Un „blind trust” calificat, aşa cum prevede legea americană privind etica în guvernare din 1978, presupune că proprietarul nu are nicio cunoaştere, control sau influenţă asupra modului în care sunt administrate activele sale, primind doar rapoarte periodice despre evoluţia valorii, fără detalii despre tranzacţii. Foşti preşedinţi precum Jimmy Carter, Lyndon B. Johnson, Ronald Reagan, Bill Clinton sau George W. Bush au recurs la această soluţie pentru a evita conflictele de interese.

În cazul lui Trump, contextul devine şi mai problematic deoarece energia nucleară este direct legată de una dintre marile sale priorităţi politice: inteligenţa artificială. În noiembrie, preşedintele republican a lansat iniţiativa „Genesis Mission”, menită să accelereze cercetarea ştiinţifică prin utilizarea inteligenţei artificiale, să consolideze securitatea naţională şi să întărească infrastructura energetică a SUA, în competiţia strategică cu China. Guvernul american a anunţat deja sprijinul unor coloşi tehnologici precum Microsoft, Google şi Nvidia.

Or, dezvoltarea masivă a inteligenţei artificiale presupune un consum energetic uriaş, iar investiţia companiei lui Trump într-o tehnologie energetică revoluţionară ridică suspiciuni legitime privind suprapunerea intereselor publice cu cele private, susţine sursa citată. Fuziunea nucleară, diferită de fisiunea utilizată în centralele clasice, promite cantităţi enorme de energie, cu mult mai puţine deşeuri radioactive pe termen lung şi un nivel de siguranţă mult superior, însă tehnologia nu este încă matură comercial. Cu toate acestea, simpla promisiune a viitorului a fost suficientă pentru a genera o explozie bursieră şi pentru a adăuga sute de milioane de dolari la averea unui preşedinte în funcţie. Întrebarea ridicată de jurnaliştii germani este dacă Donald Trump îşi foloseşte mandatul prezidenţial într-un mod fără precedent pentru a se îmbogăţi personal. Sursa citată susţine că, prin combinarea unui mega-deal nuclear, a unei strategii naţionale agresive pentru inteligenţa artificială şi a refuzului de a se retrage din controlul averii sale, Trump se expune unor acuzaţii grave şi transformă conflictul de interese dintr-o suspiciune politică într-o vulnerabilitate majoră.