Economia Europei, dominată de Vest

PIB-ul nominal al Europei este aşteptat să ajungă la 32,3 trilioane de dolari în 2026, dar o mare parte din această producţie este concentrată în doar câteva ţări, conform visualcapitalist.com, care prezintă clasamentul ţărilor de pe continent în funcţie de PIB-ul nominal proiectat pentru anul curent, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Conform datelor disponibile pe site-ul theglobaleconomy.com, datoria totală guvernamentală pentru cele 43 de state europene era, la finalul anului 2024, de 159,24% din PIB-ul Europei, ceea ce însemna, la vremea respectivă, 40-45 de trilioane de dolari.

De menţionat că datoria publică a ţărilor UE este de circa 15 trilioane de dolari, echivalând cu aproximativ 80-90% din PIB, care se ridica, la sfârşitul anului trecut, la 16,8 trilioane de dolari.

Germania este cea mai mare economie a continentului, urmată de Regatul Unit şi Franţa, în timp ce Italia, Rusia şi Spania completează grupul celor mai mari şase economii ale Europei. Conform sursei citate, nucleul economic al Europei rămâne ferm în Vest, unde Germania, Regatul Unit şi Franţa generează, împreună, peste 13 trilioane de dolari. Franţa (PIB estimat la 3,596 trilioane de dolari), Germania (5,453 trilioane de dolari) şi Regatul Unit (4,265 trilioane de dolari) şi-au construit puterea economică prin industrializarea timpurie şi prin decenii de diversificare în domeniul industriei prelucrătoare, financiar şi al serviciilor.

Transformarea economică a Regatului Unit s-a extins apoi în ţările vecine din Europa de Vest, care au devenit, la rândul lor, puteri industriale. Cele trei ţări Benelux - Belgia, Luxemburg şi Olanda, de exemplu, au un PIB combinat de peste 2,2 trilioane de dolari.

• Giganţii energetici ai Europei nu sunt din nucleul vestic

Spre deosebire de rolul jucat de industrie în Marea Britanie şi Germania sau de agricultură în Franţa, energia este un motor major al economiei Rusiei (PIB de circa 2,7 trilioane de dolari). Rusia este un producător major de energie, hidrocarburile precum petrolul şi gazele naturale reprezentând peste jumătate din exporturile ţării. Deşi nu face parte din OPEC, Moscova este adesea un participant activ la discuţiile importante pentru pieţele petroliere.

A doua cea mai mare economie din Europa de Nord este, de asemenea, un jucător important în domeniul petrolului şi al gazelor. În ciuda unei populaţii de aproximativ 5 milioane de locuitori, economia Norvegiei este uşor sub 600 de miliarde de dolari, susţinută de rezervele sale energetice impresionante.

• Europa de Sud, în ascensiune

În timp ce nord-vestul Europei încă domină producţia economică generală, impulsul creşterii se deplasează spre sud, unde economii precum Spania şi Portugalia se extind mai rapid decât statele mari. Astăzi, Europa de Sud găzduieşte economii dinamice precum Spania (2,1 trilioane de dolari) şi Portugalia (381 de miliarde de dolari), care sunt proiectate să crească, fiecare, cu aproximativ 2% în 2026, mai mult decât dublu faţă de ritmul unor economii precum Franţa şi Germania.

Această schimbare a fost susţinută de redresarea turismului post-Covid, de o mai mare autosuficienţă energetică şi de investiţiile publice semnificative.

• Europa resimte efectele războiului din Iran

Impactul economic al războiului din Iran loveşte Europa, unde creşterea redusă şi inflaţia mai rapidă riscă să adâncească presiunile industriale, fiscale şi politice în regiune, conform Bloomberg, notează Agerpres.

Campania militară a preşedintelui Donald Trump determină ţările să-şi reducă previziunile economice, în timp ce iau măsuri pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, provocată de majorarea cotaţiilor gazelor şi petrolului.

Consecinţele pentru un continent care tocmai a reuşit să depăşească efectele conflictului din Ucraina (izbucnit în 2022) par să fie revenirea la politicile anterioare, când se acordă sprijin gospodăriilor şi băncile centrale majorează dobânzile. Pentru companii, afectate deja de lipsa angajaţilor calificaţi, există pericolul extinderii efectelor negative, în condiţiile scăderii veniturilor personale.

”Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector”, a apreciat Christian Keller, analist la Barclays.

În condiţiile scăderii încrederii consumatorilor şi majorării cotaţiilor gazelor şi petrolului, Germania şi Italia sunt printre ţările care iau în calcul reducerea previziunilor economice, după perspectivele mai sumbre anunţate luna trecută de Banca Centrală Europeană.

”Actualul şoc este, probabil, dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei”, susţine preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat, la finele lunii martie, comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis, precizând: ”Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată. Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată”.

Comisia Europeană previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.