Economiştii: Reconstrucţia - condiţie pentru o economie competitivă

Economia naţională va deveni competitivă la nivel regional, european şi global, abia după ce se va reseta în anumite sectoare de activitate, îşi va reconstrui capacităţile de producţie, inclusiv în domeniul agro-alimentar, şi va reduce, astfel, cantitatea de bunuri importate, reducând şi deficitul balanţei comerciale, au afirmat participanţii la conferinţa „Nevoia restructurării şi reconstrucţiei economiei româneşti într-o lume în schimbare”, eveniment ce a avut loc la sediul Băncii Naţionale a României, care a organizat ampla dezbatere în parteneriat cu Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale.

În deschiderea dezbaterii, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a precizat că tema de discuţie este „îndrăzneaţă” şi a amintit că asemenea reflecţii au mai fost iniţiate de BNR şi ASPES încă de la aniversarea a zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană.

„Acum suntem în plină perioadă de reaşezare strategică, de reclasificare, de redefinire globală şi naţională. Schimbarea după schimbare reprezintă noua normalitate”, a subliniat Isărescu, accentuând că momentul este extrem de potrivit, întrucât la nivel internaţional se vorbeşte tot mai mult despre un „nou design şi o nouă tehnologie”, care necesită şi „o nouă anvelopă financiară”.

„Am fost întrebat dacă mă gândesc la un plan de creştere economică, şi răspunsul meu a fost că acum dominantă este ajustatea fiscal-bugetară, iar BNR nu se poate gândi acum la creşterea competitivităţii. (...) Mărimea, dimensiunea ajustării fiscale e mare. Ajustarea va dura câţiva ani buni şi nu credeam că putem avea dezbatere despre ce se întâmplă în lume”, a spus Mugur Isărescu, care a precizat însă că nu ne putem permite să ignorăm transformările care au loc la nivel global, pentru că riscăm să rămânem mult în urma statelor care sunt implicate în dezvoltarea noilor tehnologii.

Guvernatorul băncii centrale s-a referit şi la tema discutată la nivel european, privind introducerea unei monede euro digitale, care nu va înlocui moneda clasică, dar a avertizat că lipsa unor sisteme clare de securitate cibernetică ar putea avea consecinţe dramatice: „Dacă nu avem sisteme de securitate cibernetică, ne blochează ruşii plăţile digitale în trei zile”.

• Dezvoltarea agriculturii, motor de creştere a economiei naţionale

Ioan Jelev, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe-Siseşti, a subliniat în intervenţia sa că restructurarea economiei româneşti este o temă inevitabilă, în condiţiile în care „vechile tratate postbelice au încetat să mai aibă efect”, iar lumea traversează o reaşezare tectonică de proporţii. Din perspectiva cercetării agricole, el a pledat pentru aşezarea agriculturii în centrul strategiei economice naţionale: „Agricultura trebuie să fie aşezată ca un domeniu prioritar în economia românească, ca resursă, ca factor de forţă de muncă şi ca materie primă şi de dotare. Şi mai ales trebuie încurajat ca materia primă să nu plece neprelucrată la export”.

Domnul Jelev a atras atenţia asupra dificultăţilor parteneriatelor public-private, deseori riscante în România din cauza lacunelor legislative.

"Din păcate, cadrul legislativ, dacă vorbim de agricultură, are multe lacune şi de multe ori e foarte riscant. Vorbesc din proprie experienţă, în urma unor colaborări public-privat şi parteneriate pe care le avem în cadrul cercetării agricole în unităţile pe care le coordonăm. În cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice am întâmpinat probleme cu privire la faptul dacă legislaţia acoperă diverse aspecte în mod concret, particular, în astfel de asocieri. Uneori se pune şi problema asocierii şi intrării cu pământ ca şi contribuţia unui partener care de multe ori are statutul de un bun public, deci proprietate publică, ceea ce reprezintă o dificultate în parteneriatele public-privat”, a precizat preşedintele ASAS.

Domnia sa a formulat un set amplu de propuneri concrete - de la crearea unui sistem naţional de achiziţie publică pentru produsele excedentare, crearea unor capacităţi periorăşeneşti de stocare a produselor agricole, la stimularea conservării apei, crearea unui sistem de perdele forestiere, stimularea şi conservarea biodiversităţii agricole, dezvoltarea agriculturii digitale şi a unor centre moderne de cercetare, până la măsuri de reacţie rapidă împotriva fenomenelor extreme.

În cadrul conferinţei, rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor, a lansat ideea unui nou proiect ambiţios, menit să genereze soluţii care să fie luate în seamă de decidenţi: „Deciziile politice care au la bază cercetări ştiinţifice ar fi mult mai înţelese şi agreate de toată lumea, pentru că au o fundamentare solidă.” El a insistat asupra necesităţii de a identifica problemele majore ale sectoarelor economice şi de a formula soluţii pentru a le face competitive la nivel european şi global, explicând că obiectivul final nu poate fi atins decât printr-o colaborare strânsă între mediul academic, cel de afaceri şi instituţiile statului.

Nicolae Istudor a spus: "Legat de tema generală a conferinţei de astăzi şi în ceea ce priveşte noul proiect lansat, considerăm că este bine să ne consultăm pe analize pertinente ale principalelor sectoare de activitate din ţara noastră şi să identificăm problemele majore, respectiv să propunem soluţii pentru redresarea şi reconstrucţia acestora, în scopul de a deveni competitive pe piaţa naţională şi mondială. (...) În final, toţi cei care participăm la proiectul pe care îl lansăm astăzi împreună cu toţi cei care au o bună expertiză, trebuie să propunem soluţii, rezultate din activitatea ştiinţifică, pentru dezvoltarea socio-economică. Considerăm că acest obiectiv nu se poate realiza decât dacă lângă noi vor veni instituţii ale statului cu care să elaborăm şi implementăm un model de dezvoltare economică a României. Vă dau şi două instituţii publice care pot lua parte la finalizarea acestui proiect: Preşedinţia, respectiv Parlamentul, pentru că ştiu ce se întâmplă şi ce schimbări intervin”.

• Mihai Daraban: „România are cei mai mulţi fermieri de subzistenţă din UE”

Mediul de afaceri din România trăieşte de ani buni între speranţă şi dezamăgire, între potenţialul uriaş pe care îl are şi lipsa de dialog real cu factorii de decizie, a afirmat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

„Cred că acest gen de evenimente au rolul mai mult de a întreţine relaţiile personale dintre noi, cei de faţă, pentru că sunt oarecum pesimist că mesajul nostru sau ceea ce se discută aici va fi preluat de decidenţii zilelor noastre”, a spus Mihai Daraban, exprimând o frustrare pe care o resimt majoritatea oamenilor de afaceri: lipsa de receptivitate a autorităţilor.

Potrivit domnului Daraban, conducerea Camerei de Comerţ a încercat mereu să pună „pe masa decidentului politic realitatea din teren aşa cum este ea, bazată, bineînţeles, pe cifrele statului român”, însă aceste date nu sunt procesate, nu sunt transformate în analize şi soluţii. Preşedintele CCIR a spus că în locul unui dialog diferenţiat, adaptat dimensiunii şi specificului fiecărei companii, se perpetuează confuzii şi amestecuri superficiale, şi a adăugat: „Nu putem să amestecăm la aceeaşi masă, doar ca să facem poze, microîntreprinderile alături de întreprinderile mari şi foarte mari”.

Potrivit datelor oficiale prezentate de Mihai Daraban, avem o creştere semnificativă a numărului de companii şi a cifrei de afaceri. La 1 august, România avea 917.881 de firme raportate, cu 51.000 mai multe decât anul precedent, iar cifra de afaceri totală a urcat la 527,89 miliarde euro, faţă de 490 miliarde euro anul trecut. Cu toate acestea, profitul a stagnat la 53,28 miliarde euro, în mare parte din cauza incertitudinii fiscale şi a discuţiilor despre taxarea dividendelor.

„Noi avem nevoie să încurajăm firmele să facă profit, nu putem să le descurajăm”, avertizează Mihai Daraban, explicând că multe companii îşi diminuează artificial rezultatele, crescând cheltuielile pentru a se proteja de povara fiscală.

Dincolo de cifre, mesajul său central este că România nu poate acoperi prin mediul privat dezechilibrele generate de consumul excesiv al statului: „Oricât am produce, oricât ne-am da silinţa să facem bani, să creştem cifra de afaceri, să facem profit, noi nu vom putea să venim pe deficitul de consum al statului român”. Soluţia propusă de CCIR încă din 2019 este reorganizarea administrativă a ţării, astfel încât bugetul naţional să fie degrevat şi să poată susţine mediul de business.

Analiza preşedintelui CCIR nu a ocolit nici sectorul agricol şi industria alimentară, unde România continuă să fie paradoxală: „Am importat anul trecut peste un miliard de produse procesate din lactate, 803 milioane produse procesate din panificaţie şi paste, 15 milioane produse din carne, etc. Industria alimentară va trebui să reprezinte un pilon de bază al economiei româneşti pe viitor. Acuma, ştiu ce-au făcut oamenii din agricultură. Cred că înainte să dăm reţete de cum se cultivă, cred că trebuie să răspundem la întrebarea: cum facem că avem 578.000 de ferme sub 5 hectare? Avem între 5 şi 30 de hectare 178.000 (de ferme), 28.000 de fermieri ce deţin între 30 şi 150 (de hectare), peste 3109 de fermieri au între 2000 şi 3120 (de hectare). (...) Avem o mare problemă de competitivitate în domeniul agricol. Dar avem şi noi avem un titlu european: avem cei mai mulţi fermieri din Uniunea Europeană, adică 33% din totalul fermierilor europeni. Dar facem doar 3,2% din producţia agricolă europeană, ceea ce arată că avem de fapt o agricultură de subzistenţă”, a Mihai Darban.

• Energia şi agricultura, domenii care pot aduce plusvaloare economiei naţionale

Privind exporturile, situaţia este la fel de îngrijorătoare. Preşedintele CCIR a spus: „Primii 100 de exportatori (din cei 26.980 de exportatori înregistraţi oficial de statul român la 31 decembrie 2024) realizează aproape 51% din totalul exportului românesc, iar în primii 100 sunt doar trei firme româneşti. Exportul României este realizat de capitalul străin care are activitate în România, în mare parte, şi trebuie să acceptăm acest lucru. Dacă dânşii pleacă din ţară, închidem lumina”.

Această dependenţă face vulnerabilă economia şi arată lipsa unui produs românesc cu valoare adăugată mare. Cu toate acestea, preşedintele CCIR este optimist: "Cred în continuare că viitorul României va fi, mai ales în linia de export, va fi către industria alimentară pe de o parte şi sectorul energetic pe cealaltă parte. Cred că Megawattul va fi produsul românesc cu valoarea adăugată semnificativă pentru că avem o bază energetică în creştere. Ea există şi are perspectivă de îmbunătăţire”.

Polarizarea economică este încă un semnal de alarmă: doar 0,12% dintre firme, adică 1094 de companii cu afaceri peste 50 de milioane de euro, realizează 46% din cifra de afaceri totală a României. „Este o realitate de care am vrea să fim ascultaţi. Mediul de business are nevoie de stimulente, poate nu de facilităţi, dar nişte stimulente”, spune preşedintele CCIR, sugerând ca statul să ofere beneficii fiscale firmelor care demonstrează performanţă constantă şi responsabilitate.

În acelaşi timp, Mihai Daraban critică incapacitatea administraţiei de a atrage mari investiţii, în condiţiile în care alte ţări oferă terenuri libere de sarcini, utilităţi şi infrastructură gata pentru companii de calibru mondial: „Noi nu avem aceste atuuri. Administraţia centrală şi locală nu are să ofere companiei BMW sau Mercedes sau nu ştiu ce brand faimos o locaţie cum s-a oferit BMW-ului în alte state. Şi atunci trebuie să aducem acele investiţii orientate spre satisfacerea consumatorului român”.

Vocea mediului de afaceri organizat s-a făcut auzită şi prin avocatul Gabriel Biriş, vicepreşedinte Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, care a pus degetul pe rană în privinţa deficitului bugetar şi a impredictibilităţii fiscale. El a acuzat faptul că toate modificările Codului Fiscal din ultimii zece ani s-au tradus în costuri de conformare de sute de lei lunar în plus pentru companiile din ţara noastră.

Gabriel Biriş a afirmat că problema deficitului bugetar nu poate fi rezolvată doar prin creşteri de taxe, ci prin reducerea cheltuielilor guvernamentale şi prin creşterea producţiei şi investiţiilor şi a criticat dur menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri.

„Impozitul pe cifra de afaceri a blocat investiţiile în România. Niciun investitor sănătos la cap, fie că e român, fie că e străin, nu va investi într-o ţară în care trebuie să plătească impozit înainte să facă profit. Nicio ţară sănătoasă la cap nu impozitează investiţii. (...) Nimeni nu impozitează investiţiile, dacă vrea săfie atractiv pentru investitori. Avem companii româneşti care suferă, companii mari care au cifra de afaceri de 50 milioane euro, care se închid sau doresc să închidă activitatea. Unii nu vor putea închide, vor vinde”.

• Potenţial financiar consistent, nedisponibil pentru companii

În închiderea conferinţei, Constantin Boştină, preşedintele ASPES, a vorbit despre responsabilitatea uriaşă pe care România o are de a-şi valorifica potenţialul.

„Este inadmisibil ca o ţară ca România, care în Uniunea Europeană se situează pe locul şase ca potenţial uman şi pe locul nouă ca suprafaţă, să fie pe ultimul loc la nivel de trai şi să aibă cel mai mare grad de sărăcie din Europa”, a afirmat Constantin Boştină.

El a precizat că ţara noastră dispune şi de un potenţial financiar consistent, care nu este pus în valoare.

"În România există aproape 70 miliarde lei, banii din depozitele populaţiei şi ale societăţilor comerciale. Masa de creditare se situează undeva în jur de 50 sau 55 miliarde lei. Există chiar un disponibil,dacă ştii să pui în mişcare circulaţia. Deci este chiar disponibil de finanţare. Din păcate sistemul bancar românesc creditează mai mult statul decât companiile. (...) Şi acest potenţial care aşează România undeva în primele 10 locuri din Uniunea Europeană, ca potenţial, te duce la indicatori calitativi de viaţă incredibili. Aici suntem pe ultimul loc, 27, în Uniunea Europeană, la gradul de sărăcie. O ţară care se aşează ca potenţial până în poziţia a 10 în UE, să ai gradul de sănăcie cel mai mare din Europa, te duce la concluzia că e prost guvernată”, a precizat Constantin Boştină.

Conferinţa de la BNR a fost, în ansamblul ei, o radiografie lucidă a realităţilor economiei româneşti, dar şi o colecţie de idei, soluţii şi avertismente venite de la cei care înţeleg în profunzime mecanismele economice. În faţa unei lumi aflate într-o continuă schimbare, România are nevoie mai mult ca oricând de o strategie coerentă, de un dialog real între decidenţi şi societate şi de curajul de a transforma potenţialul uriaş într-o dezvoltare sustenabilă şi competitivă.