Economistul-şef al KPMG: Stagflaţia poate duce la o „recesiune profundă” pentru unele economii

Războiul din Iran a amplificat riscurile de stagflaţie pentru economia globală, iar dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, o „recesiune profundă” poate fi singura cale de ieşire, potrivit economistului-şef al KPMG, Diane Swonk, scrie Business Insider.

Prin menţionarea stagflaţiei, Swonk se referă la o situaţie dificilă, caracterizată de inflaţie persistent ridicată şi creştere economică lentă, care poate fi mai gravă decât o recesiune, deoarece Rezerva Federală nu poate ajusta confortabil ratele dobânzilor în nicio direcţie, mai notează sursa menţionată.

Swonk subliniază că războiul din Iran a generat multiple şocuri de ofertă, care au dus la penurii de produse şi creşterea preţurilor, iar în ceea ce priveşte cealaltă componentă a stagflaţiei (n.r. creşterea economică slabă), piaţa muncii este vulnerabilă la creşterea şomajului.

”Dacă economia se confruntă cu un episod de stagflaţie, singura cale clară de ieşire este o recesiune profundă”, a scris Swonk, menţionând că scenariul este mai probabil în economiile din afara Statelor Unite ale Americii, dar rămâne un risc şi pentru americani.

• Şocul de ofertă riscă să declanşeze stagflaţie

Închiderea Strâmtorii Hormuz şi creşterea rezultată a preţurilor petrolului reprezintă mai mult decât un simplu şoc petrolier, spune Swonk, explicând că situaţia actuală este mai severă decât alte şocuri petroliere din istorie, conform Business Insider.

Ea a subliniat că Strâmtoarea Hormuz nu este doar un punct critic pentru comerţul global cu petrol, ci şi o rută prin care tranzitează alte resurse economice esenţiale, precum heliul şi îngrăşămintele, printre altele.

Astfel, costurile mai ridicate tind să împingă în sus preţurile şi să reducă disponibilitatea companiilor de a face angajări, afectând astfel nivelul ocupării forţei de muncă.

”Costurile sunt atât de ridicate încât determină simultan creşteri de preţuri, în timp ce companiile devin mai reticente în a face angajări. Concedierile involuntare cresc, deoarece salariile sunt rigide - companiile recurg la reducerea personalului, întrucât salariile nu pot fi reduse cu uşurinţă, mai ales în contextul creşterii preţurilor”, a adăugat Swonk.

Practic, combinaţia acestor factori riscă să ducă la stagflaţie, scrie Business Insider.

• Situaţia dificilă a Rezervei Federale

În general, atunci când inflaţia creşte sau creşterea economică încetineşte, băncile centrale intervin, iar modificările de politică monetară pot contribui la echilibrarea riscurilor economice, scrie Business Insider.

În mod obişnuit, Fed ar reduce ratele dobânzilor pentru a stimula creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă sau le-ar majora pentru a reduce inflaţia. Doar că, în prezent, abordarea obişnuită nu mai funcţionează, deoarece problemele sunt pe partea de ofertă, nu pe cea de cerere a economiei. Or, reducerea dobânzilor riscă să alimenteze inflaţia, iar majorarea lor poate afecta creşterea economică, conform articolului apărut în Business Insider.

„Acest lucru va pune Fed într-o situaţie şi mai dificilă decât în 2025, în condiţiile în care mandatul său dual - stabilitatea preţurilor şi ocuparea deplină a forţei de muncă - intră în conflict”, a spus Swonk.

• Probabilitatea majorării dobânzilor creşte

Aşteptările investitorilor privind o reducere a dobânzilor de către Fed în acest an s-au diminuat, pieţele îndepărtându-se de scenariul unor astfel de tăieri, scrie Business Insider.

„O majorare a dobânzii devine tot mai probabilă în a doua jumătate a anului, iar acesta este scenariul la care mă aştept să fie nevoită să recurgă Fed, alături de alte bănci centrale”, a spus Swonk.

Echipa de la Goldman Sachs consideră că o o reducere a dobânzilor în 2026 rămâne puţin probabilă, în pofida aşteptărilor investitorilor, mai scrie Business Insider.