DIGI Comunications

EDUARD DUMITRAŞCU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU SMART CITY:"Dezvoltarea comunităţilor regionale nu are legătură nici cu stânga, nici cu dreapta politică"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 07 aprilie

"Dezvoltarea comunităţilor regionale nu are legătură nici cu stânga, nici cu dreapta politică"

Dezvoltarea comunităţilor regionale nu are legătură nici cu stânga, nici cu dreapta politică, a afirmat, ieri, Eduard Dumitraşcu, pre­şedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), în cadrul unei conferinţe organizate de asociaţie pe tema dezvoltării regionale în Ro­mânia. Acesta a subliniat importanţa istorică a următorilor ani şi şansele de recuperare a decalajelor pe care le are România în raport cu Europa dezvoltată în condiţiile fondurilor structurale alocate pe anii 2021- 2027.

Dumitraşcu a declarat: "Dezvoltarea comunităţilor regionale nu are legătură nici cu stânga şi nici cu dreapta işicherului politic. Nu ar trebui să ne punem cenuşă în cap pentru ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani şi cum suntem noi la coada Europei. Asta nu înseamnă că nu înţelegem şi nu conştientizăm realităţile. O radiografie ar trebui să ne bucure într-un fel pentru că este ca vizita la un doctor care îţi spune destul de timpuriu şi diagnosticul dar şi tratamentul. Diagnosticul îl ştim toţi, iar despre tratament şi şansele şi oportunităţile pe care le are România trebuie să discutăm fără bocete, cu seriozitate, cu foarte multe argumente dar mai ales cu deschidere şi dorinţă de a face lucrurile să se întâmple. România are o şansă extraordinară de recuperare a multor decalaje prin noile programe de finanţare (europene) dar şi prin noua paradigmă de accesare a acestora. Agenţiile de Dezvoltare (Regională - ADR-uri - n.r.) au devenit autorităţi de management, procedurile sunt mult simplificate, priorităţile sunt clar ale comunităţilor. Probabil ADR-urile sunt cele mai serioase instituţii pe care această ţară le are. De 20 de ani nu am văzut scandaluri, au profesionişti şi am văzut lucruri întâmplându-se. Au deja experienţă în cele 2 programe pe care le-au gestionat până acum şi mai ales au o reţea extraordinară de oameni. Cunosc regiunile lor, cunosc ceea ce înseamnă partea de administraţie locală, înţeleg priorităţile şi mai ales oportunităţile pe care le pot duce în aceste comunităţi. (...) Pe programarea bugetară 2021-2027 a UE, investiţiile în dezvoltarea regională se vor axa mai ales pe piaţa unică, inovare şi sectorul digital, pentru că tot discutăm de digitalizare, şi coeziune şi rezilienţă şi valori (europene). Acestor priorităţi li se vor aloca între 65 şi 85% din resursele fon­durilor europene. (...) Înseamnă simplificare, adică reguli mai puţine, mai scurte şi mai clare, înseamnă un cadru mai flexibil, o legătură mai strânsă cu semestrul european şi cu guvernanţa UE".

Dragos Preda: "În momentul de faţă infrastructura de date este imperativă"

La rândul său, Dragoş Preda, secretar de stat pe telecomunicaţii în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a afirmat că încă de anul trecut s-a încercat creearea şi adoptarea de o serie de standarde pentru fiecare comunitate.

"Am solicitat două lucruri: să se urmărească aceste standarde pentru că fiecare comunitate îşi va dezvolta propriile proiecte, adaptate nevoilor locale, dar trebuie ca acestea să fie îndeplinite pentru că la nivel de autorităţi centrale vorbim despre proiecte majore. Despre conectivitate şi autorităţile europene au subliniat că dacă vrem să trăim această transformare digitală avem nevoie de conectivitate. (...) Nu trebuie să reinventăm roata. Redresarea economică se face prin investiţii în infrastructură şi nu mă refer doar la cele clasice, dar în momentul de faţă infrastructura de date este imperativă pentru că vorbim de teleşcoală, telemuncă şi aşa mai departe. (...) Lucrez în prezent la o strategie privind infrastructurile critice. Pentru că lucrurile acestea trebuie gândite laolaltă. Infrastrastructura de căi ferate, cu cea terestră, cu infrastructurile de date, de transport de energie şi aici trebuie subliniat încă odată că împreună cu sprijinul colegilor de la ANCOM s-a pus pe masă pachetul legat de directiva europeană privind codul european al comunicaţiilor. Statele nordice, în prezent, dezvoltă infrastructura de date prin infra­structura de utilităţi. Adică, trag fibră, ca să fiu mai plastic, prin infra­structura de gaze, de canalizare şi aşa mai departe, fără a mai fi nevoie de o serie de avize", a spus Preda.

Acesta a adăugat că România trebuie să se concentreze pe absorbţia de fonduri europene în următorii ani.

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă este construit pe o logică diferită faţă de fondurile de coeziune. E bazat doar pe rezultatele obţinute la finalul perioadei de implementare. În acest mod, statele membre, implicit şi România, îşi stabilesc în cadrul PNRR-urilor reformele şi investiţiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026. Eu am subliniat că avem nevoie de oameni şi de oameni bine pregătiţi. Avem nevoie să facem absorbţie şi nu se mai poate face absorbţie fără toate capacităţile puse pe masă. Noi nu suntem conştienţi în totalitate ce înseamnă aceste sume. România nu a avut vreodată disponibilitatea unor astfel de sume şi trebuie să ne punem la aceeaşi masă atât experţii din zona privată, companiile mari, start-up-urile, cu autorităţile locale. Trebuie să punem toate aceste resurse la masă inclusiv în determinarea acestor strategii de smart-city care trebuie să cunoască o abordare participativă. Participarea activă la elaborarea şi la luarea deciziilor", a mai afirmat Preda.

Marcel Boloş: "Bugete enorme de fonduri europene sunt alocate pentru infrastructura de transport"

Valentina Frângu, public sector lead la Dell Technologies, a prezentat câteva soluţii de tip smart city pe diverse arii de interes şi industrii, soluţii care ar putea atrage finanţări europene.

"Implicăm în proiectele pe care lucrăm experţi pe diverse paliere de tehnologii işi industrii, fie că vorbim de experţi pe zona medicală, fie că vorbim de cercetători ştiinţifici sau cercetători pe combaterea furtului de date, de experţi pe accesarea de fonduri de la Bruxelles - avem proprii noştri lobbyisti acolo -, foşti city manageri de digital city şi tot aşa. Venim cu o gamă largă de proiecte deja dezvoltate în alte zone din lumea asta, cu know-how existent şi expertiză acumulată pe ce merge bine şi pe ce merge îmbunătăţit şi credem că putem ajuta foarte mult instituţiile (publice) să scurtcircuiteze traseul anevoios de la o administraţie de tip monolitic cum avem acum la un sistem fluid, securizat şi foarte agil cum ne dorim cu toţii. Oferim soluţii complete în ceea ce priveşte transformarea interacţiunii cu cetăţeanul. Câteva tipuri de proiecte implementate în zona de sector public în ultimii ani: sistemul de plată online de la toate tarabele şi pieţele din Kenya implementat cu Vodafone şi Intesa care a diminuat drastic vandalismul şi criminalitatea, centrele de cybersecurity din întreaga lume - cel mai aproape de noi cel din Tel Aviv -, soluţii de monitorizare a stării de sănătate la domiciliu pentru bătrâni, implementat la nivelul întregului Regat Unit al Marii Britanii, soluţii de monitorizare şi ajustare în timp real al consumului de energie, atât pentru consumatori casnici cât şi pentru cei mari, implementat tot în UK. La soluţii de digital city vorbim de sute dacă nu mii, iar ca nume sonore menţionez Singapore şi Tel Aviv şi aici nu vorbim doar de zona de securitate video şi video analiză unde deja suntem deja activi pe plan local, ci şi zona de colectare a gunoiului menajer şi plată online a taxelor, huburi regionale în sistem hibrid pentru interacţiunea cu cetăţenii şi multe-multe altele", a arătat Frângu.

Totodată, Marcel Boloş, fost ministru al fondurilor europene şi actual director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest, a subliniat la rândul său că România beneficiază de sume uriaşe de bani în următorii ani.

"Bugete enorme de fonduri europene sunt alocate pentru infrastructura de transport. Discutăm deocamdată de o propunere de 9,2 miliarde (de euro) pe PNRR şi mai avem aproximativ 7,8 miliarde în politica de coeziune. Nu ştiu dacă vor rămâne acestea sumele finale dar e limpede că asistăm şi suntem la un moment de răscruce în ceea ce priveşte bugetul cel puţin alocat pentru acest domeniu prioritar al României. Cred că e nevoie de o fortificare a capacităţii de implementare a Ministerului Transporturilor şi a companiilor din subordine. Am urmărit-o de asemenea pe Valentina Frângu prezentând activitatea Dell şi mă bucur foarte mult că preocupările acestea în ceea ce priveşte componenta de digitalizare şi smart city... eu le-am separat. Nu ştiu dacă am procedat corect dar noi încercăm la nivelul regiunii noastre ca aceste componente ce ţin de viitorul serviciilor publice - pentru că de fiecare dată, la fiecare negociere cu Comisia, ni se atrage atenţia că discutăm de e-public services şi încercăm să ne conformăm la acest nou concept pe care îl avem ca provocare în faţă. Încercăm să facem faţă acestor tendinţe de modernitate în domeniul serviciilor publice", a arătat fostul ministru.

Boloş a mai spus că este de părere că furnizorii de soluţii ar trebui să fie mai vizibili pentru că există o cerere de astfel de soluţii finanţabile cu bani europeni.

"Noi în regiune discutam despre digitalizarea serviciului public de sănătate şi când a trebuit să dăm un exemplu de proiect pe domeniu - pentru că partea aceasta de algoritmare a digitalizării e o piesă grea în tot ceea ce înseamnă etapele care trebuiesc parcurse - n-am ştiut ce exemplu să dăm. După care ni s-a cerut să dăm pe cineva priceput în domeniu care are în spate acest background de proiecte care ţin de partea de digitalizare. (...) E limpede că în piaţă, astăzi, cel puţin la nivelul autorităţilor publice locale care trebuie să facă faţă acestor noi provocări, lipsesc modelele şi exemplele de bună-practică care ar putea ajuta la luarea de decizii la nivelul oraşelor. Este nevoie de un ghid de bune-practici pe domeniul digitalizării", a afirmat Boloş.

Acesta a adăugat: "Mai mult, dacă discutăm de proiectele pe zona de smart city, aici există uşor-uşor o competiţie între componentele conceptului de smart city, cele care vin din zona tehnologiei informaţiei - baze de date, interconectivitatea lor, performanţa în zona de cloud-uri, toate demersurile acestea care sunt în zona pur IT-ului - şi pe de altă parte beneficiarii de servicii publice, populaţia, care mai puţin se uită la partea această tehnică şi se uită la finalitatea serviciului public. Cât îmi e de facil să-mi plătesc un impozit sau o taxă sau eliberarea unui certificat de urbanism... cât de inteligent este serviciul public de iluminat sau colectarea selectivă a deşeului. Trebuie să vedem ce se poate face ca colectarea selectivă a deşeurilor să se încadreze în conceptul acesta de smart public services. De aceea cred eu că una din provocările majore ale perioadei de programare 2021-2027 va fi punerea la un loc a pachetelor integrate de proiecte care să îmbine componentele ce ţin de zona de tehnologiei informaţiei - baze de date, interconectivitatea şi interoperabilitatea bazelor de date - cu ceea înseamnă finalitatea unui serviciu public care este inclus în umbrela aceasta de smart public services şi apoi cu rezultatele finale ale unui astfel de demers. Noi am elaborate o strategie de smart city la nivelul regiunii pentru felul în care ar trebui să avem această nouă viziune pe problema proiectelor de acest fel. Suntem în curs de elaborare a unui ghid de proiecte care să fie model pentru viitorii noştri beneficiari", a spus Marcel Boloş.

De menţionat că ADR-urile sunt instituţii cu o anumită autonomie care le oferă posibilitatea de a avea iniţiativă şi să se ocupe de mai multe aspecte ale dezvoltării comu­nităţilor.

Vasile Asandei: "Este momentul să trecem către descentralizare"

Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est, a afirmat de asemenea că este momentul să tredem către descentralizare pentru că autorităţile locale cunosc mai bine realităţile din regiune.

"Ne ocupăm de oameni şi încercăm să dezvoltăm antreprenori pentru că fără echipe şi fără oameni care ştiu cum anume trebuie dezvoltată o afacere în această eră în care lucrurile se schimbă foarte repede... Citeam recent o statistică care arăta că un număr foarte mic din companiile de acum 30 de ani mai rezistă astăzi, în lume. Trebuie să învăţăm să creem companii, să ne punem creativitatea la lucru şi prin echipa noastră Rubik Hub am creat o emulaţie în regiune: avem mai multe tipuri de programe pe care le adresăm, este o iniţiativă a noastră, nu e finanţată din altă parte, am primit sprijin din partea unor companii private pentru realizarea activităţilor de acolo. Facem de asemenea cursuri de instruire şi specializare inteligentă - cum se face un atelier de descoperire antreprenorială, cum stabilim un portofoliu de proiecte şi suntem în acest proces acum. (...) Consider că este momentul să trecem către des­centralizare pentru că cunoaştem mai bine realităţile aici şi putem conecta mai bine actorii la nivel regional. În acelaşi timp, aspectele de strategie, de viziune, trebuie să pornească de la Bucureşti, dar să existe o foarte bună corelare între cele două", a spus Asandei.

La rândul său, Dan Nicula, director general al ADR Bucureşti-Ilfov, a spus că la nivelul regiunii Capitalei este nevoie de aprobarea unei strategii integrate de dezvoltare urbană, strategie aflată în elaborare cu o serie de specialişti ai Băncii Mondiale. Acesta a mai spus că investiţiile cu banii europeni trebuie realizate în scopul dezvoltării economice şi inovării.

"Autorităţile locale trebuie să se adapteze şi la comentariile pe care le-a făcut deja Comisia Europeană şi anume că investiţiile, sub prioritatea de digitalizare, trebuie să fie subsumate şi să contribuie la transformarea economică inteligentă, la inovare. Deci tot ce ţine de digitalizarea serviciilor publice să nu vizeze doar cetăţeanul cât mai ales dezvoltarea mediului de afaceri şi sprijinirea domeniilor de specializare inteligentă. (...) Am început un proces de consultare cu firmele (din regiune) şi vă invit să participaţi la chestionarul pentru companii. Avem deja câteva sute de răspunsuri care ne oferă o imagine dar ne dorim un număr cât mai mare de input-uri ca datele extrase şi interpretate să aibă cât mai mare relevanţă. (...) Este un chestionar privind nevoile de digitalizare ale companiilor, în special nevoile de digitalizare a serviciilor publice locale. (...) În Bucureşti avem şapte administraţii locale: avem Primăria Capitalei şi Consiliul General şi şase Consilii Locale şi şase primării de sector. Credem că soluţia pentru integrarea Bucureştiului cu Bucureştiul, pe care încercăm să o sprijinim şi prin Programul Regional Operaţional (POR), este finalizarea în cursul acestui an şi aprobarea în Consiliul General a unei strategii integrate de dezvoltare urbană care acum este în lucru cu o echipă a Băncii Mondiale. (...) Considerăm că suntem pe drumul cel bun", a explicat Nicula.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. as fi foarte curios sa aflu care este ratiunea promovarii acestui ziarist ratat lansat via Dan Diaconescu in direct ????? ce smart city ? unde exista macar o minima intelegere a termenului ? la aceasta asociatie tocatoare de bani, in niciun caz. O tot lalaim cu smart city de peste cinci ani. Cu rezultate zero. Cati bani s-au tocat ??? e bine sa avem Wifi in parcuri. Dar asta nu inseamna Smart City. De la Firfirica nu ma asteptam la nimic. Dar credeam ca Nicusor D, matematiciano-politic, are ceva in cap. La Alba Iulia, unde primarele se lauda cu smart city din 2017 e ceva smart ? nu prea. Primarii au alte indeletniciri decat conducerea urbei spre binele celor care i-au ales.

    Încă un președinte.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

13 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9225
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1367
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4720
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6963
Gram de aur (XAU)Gram de aur229.6754

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro