Euronews: Grecia susţine suspendarea dreptului de azil al UE în timpul crizei migraţiei

Ministrul grec al Migraţiei şi Azilului, Thanos Plevris, a propus joi suspendarea dreptului de solicitare de azil în UE în cazurile unui aflux masiv de migranţi ilegali, informează Euronews.

Măsura controversată ar marca o schimbare majoră în politica de migraţie a blocului comunitar, permiţând returnarea migranţilor fără o evaluare individuală a cererilor lor de azil, ceea ce ar putea duce la „respingeri colective”, interzise în temeiul legislaţiei actuale a UE, transmite Euronews.

Grecia face presiuni pentru ca propunerea să fie inclusă în „Cadrul european de răspuns la situaţii de urgenţă”, o nouă lege pe care Comisia Europeană o va prezenta în lunile următoare pentru a combate sosirile ilegale şi instrumentalizarea migraţiei la frontierele externe ale UE, potrivit sursei citate.

Atena a propus un mecanism numit „Regimul de derogare specială”, care ar urma să fie declanşat doar în circumstanţe excepţionale, conform sursei menţionate. Criteriile ar include o creştere rapidă a sosirilor neregulamentare, presiunea asupra infrastructurii locale şi dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate sau facilitate de ţări din afara UE, potrivit aceleiaşi surse.

Dacă va fi declanşat, mecanismul ar permite suspendarea temporară a cererilor de azil, utilizarea procedurilor accelerate de returnare şi asistenţă imediată din partea agenţiei Frontex a UE pentru frontiere, informează Euronews.

Discuţia a fost scurtă după ce Plevris a prezentat propunerea la Consiliul Afaceri Interne de la Luxemburg, potrivit diplomaţilor, însă mai multe ţări ale UE par deschise să susţină măsura, transmite Euronews.

„A existat o dorinţă clară de a analiza această chestiune şi de a vedea ce este posibil”, a declarat un diplomat UE pentru Euronews.

Polonia, Germania, Austria şi Danemarca se numără printre ţările care îşi exprimă sprijinul, precizează Euronews.

„Procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când este clar că [un aflux masiv de migranţi] nu este o situaţie umanitară, ci una cauzată de acte de contrabandă şi dezinformare”, a declarat reporterilor la sosire ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, potrivit sursei citate.

„Dacă 70.000 de persoane, în special tineri, vin într-o zi, evident că acest lucru nu are nicio legătură cu azilul [...] şi atunci nu poţi funcţiona cu regulile anterioare”, a declarat ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, conform sursei menţionate.

Ministrul belgian al migraţiei, Anneleen Van Bossuyt, a declarat, de asemenea, că nu ar trebui să existe „tabuuri” atunci când se iau în considerare măsurile de a face returnarea migranţilor ilegali mai eficientă, potrivit aceleiaşi surse.

La începutul acestei săptămâni, Partidul Popular European a susţinut suspendarea dreptului de a solicita azil ca răspuns la „atacurile hibride”, în care ţările terţe facilitează migraţia la scară largă pentru a destabiliza o frontieră a UE, relatează Euronews.

Propunerea a fost criticată de politicieni de stânga, experţi în migraţie şi grupuri ale societăţii civile, care susţin că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent şi ar putea submina garanţiile existente, informează Euronews.

Unele ţări ale UE au suspendat temporar în trecut procesarea cererilor de azil, precizează Euronews.

Grecia a suspendat procesarea cererilor de azil timp de o lună în martie 2020 şi din nou timp de trei luni în iulie 2025, în urma unei creşteri bruşte a sosirilor pe mare din Libia, adaugă Euronews. Polonia a introdus o măsură similară pentru migranţii care trec graniţa sa din Belarus în martie 2025, mai adaugă Euronews.

La nivelul UE, însă, suspendarea dreptului de a solicita azil este încă în curs de examinare, potrivit sursei citate. Conform normelor actuale, persoanele prezente într-o ţară a UE au dreptul de a solicita azil, cererile fiind evaluate individual, transmite Euronews.

Cererile de azil în UE sunt în scădere din 2023, adaugă Euronews. În prima jumătate a acestui an, aproximativ 332.000 de persoane au solicitat azil în ţările UE, plus Elveţia şi Norvegia, cu 17% mai puţine decât în ​​aceeaşi perioadă din 2025, mai adaugă Euronews.

În cadrul aceleiaşi reuniuni, miniştrii UE au dat undă verde definitivă „Regulamentului privind returnarea”, o lege care vizează accelerarea returnării migranţilor fără drept legal de şedere în UE, informează Euronews. Acesta permite ţărilor UE să înfiinţeze centre de deportare în afara blocului comunitar, cunoscute sub numele de centre de returnare, prin acorduri cu ţări din afara UE, potrivit Euronews.