Expert Forum (EFOR) a publicat ieri un raport care scoate la lumină modul şocant în care partidele politice gestionează sumele masive primite din subvenţii, dezvăluind că peste jumătate din totalul cheltuit a mers către „presă şi propagandă”.
EFOR a analizat subvenţiile primite de partidele politice în perioada ianuarie - august 2025. În urma alegerilor din 2024, opt partide primesc subvenţii. Până în luna septembrie 2025 (inclusiv), partidele au încasat deja 173 de milioane de lei, iar estimarea totală până la finalul anului este de 284 de milioane de lei. Cei mai mari beneficiari ai acestor fonduri sunt: PSD, care a primit 57 milioane lei, AUR, cu 34 milioane lei şi PNL cu 31 milioane lei.
Din totalul fondurilor, partidele au cheltuit 174 de milioane de lei până în august 2025. Cea mai mare parte a cheltuielilor partidelor a fost direcţionată către presă şi propagandă, totalizând 92 milioane lei în primele opt luni ale anului 2025, adică aproape 53% din cheltuielile totale. Structura cheltuielilor arată că, după propagandă, cele mai mari sume au fost alocate pentru personal (18 milioane lei, 10%) şi investiţii în bunuri mobile şi imobile (12 milioane lei, 7%).
La capitolul presă şi propagandă, partidele care au cheltuit cel mai mult sunt PSD şi PNL. PSD a cheltuit 75,8 milioane lei în total, din care 81% (61,4 milioane lei) a mers exclusiv în contracte de presă şi propagandă. PNL a alocat o treime din cheltuielile sale (9,1 milioane lei) către propagandă în mijloacele mass-media, în timp ce AUR a dat 53% din cheltuieli (16 milioane lei) pentru presă şi propagandă, la care a adăugat 1,8 milioane lei pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare.
În contrast, USR a alocat doar 20% (4,9 milioane lei) pentru presă şi propagandă, concentrându-se mai mult pe personal (30% sau 7,5 milioane lei).SOS România a cheltuit o sumă insignifiantă pentru propagandă (12.500 lei), concentrându-se pe activităţi politice şi deplasări.
Comportamentul liderilor politici este considerat regretabil din cauza refuzului lor de a face publice informaţiile legate de contractele pentru presă şi propagandă. Partidele adoptă o atitudine beligerantă faţă de presă atunci când sunt puse întrebări legitime. Deşi legea 544/2001 nu obligă partidele să publice aceste date din oficiu, ele ar putea să o facă din proprie iniţiativă, mai ales că este vorba despre bani publici.
Mai mult, în ciuda faptului că premierul Ilie Bolojan promisese anterior o reducere a subvenţiilor, iar recent menţiona o posibilă tăiere de 10% (o reducere oricum considerată anemică), proiectul de rectificare bugetară nu prevede nicio scădere a valorii subvenţiilor pentru partide. Singura modificare notabilă în bugetul AEP este o alocare adiţională de 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor de la prezidenţiale. Menţinerea acestor sume este văzută ca un gest dezamăgitor, care nu întăreşte ideea că partidele sunt dispuse să facă anumite compromisuri, chiar dacă economia financiară nu ar fi fost foarte mare.
Un alt aspect controversat semnalat în raportul întocmit de Expert Forum se referă la OUG 143/2024, emisă de Guvernul Ciolacu, care a permis rambursarea banilor din subvenţii pentru alegerile anulate. În mod normal, acest lucru este ilegal, deoarece Legea 334/2006 prevede că rambursările se fac doar pentru fondurile private. Subvenţiile sunt deja bani publici, iar rambursarea lor ar putea fi văzută ca finanţare dublă. În urma OUG 143/2024, PNL a acţionat în judecată AEP după ce i s-au cerut înapoi 14 milioane lei în mai 2025, susţinând că nu are de unde să îi plătească. AUR a folosit aceeaşi tactică, în timp ce USR a returnat 5 milioane lei.
Opinia Cititorului