EY România: Oportunităţi neexplorate: cum poate tehnologia blockchain să îmbunătăţească economia românească?

Adrian Grigoraş, Director Technology Consulting în cadrul EY România, transmite, într-un punct de vedere remis redacţiei, o analiză despre modul în care tehnologia blockchain poate contribui la dezvoltarea şi modernizarea economiei româneşti. Redăm mai jos analiza acestuia:

„Tehnologia blockchain este cunoscută la nivel global pentru rolul său în domeniul criptomonedelor, însă această tehnologie evoluează rapid dincolo de originile sale financiare, conturându-se ca o infrastructură fundamentală pentru încredere, transparenţă şi descentralizare, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

Tehnologia blockchain reprezintă un sistem avansat de baze de date care permite partajarea transparentă a informaţiilor în cadrul unei reţele. Datele sunt structurate în blocuri interconectate într-un lanţ, o arhitectură ce asigură consistenţa informaţiilor în timp, întrucât acestea nu pot fi şterse sau modificate fără acordul întregii reţele. Prin urmare, tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru a crea un registru perpetuu destinat urmăririi comenzilor, plăţilor, conturilor şi a diverselor tipuri de tranzacţii. În plus, sistemul este prevăzut cu mecanisme de protecţie menite să împiedice introducerea neautorizată de date şi să menţină o perspectivă unitară asupra tuturor tranzacţiilor împărţite între participanţi.

Tehnologia blockchain are numeroase aplicaţii fascinante, însă ceea ce o face cu adevărat captivantă este capacitatea sa de a se integra cu alte tehnologii de vârf, în special cu Internet of Things (IoT) şi inteligenţa artificială (IA). Ecosistemele integrate, precum oraşele inteligente sau reţelele logistice, pot combina datele generate de dispozitivele IoT cu registrele blockchain-ului, pentru a asigura o vizibilitate şi un control complet, de la un capăt la altul al lanţului. Mai mult decât atât, securitatea şi trasabilitatea pe care această tehnologie le oferă devin esenţiale într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care, zilnic, se produc sute de exabiţi de date.

Tehnologia blockchain a câştigat tot mai mult teren la nivel global, fiind adoptată activ atât de sectorul public, cât şi de cel privat. Estonia a integrat eficient această tehnologie pentru a spori securitatea datelor medicale şi pentru a simplifica procesele din sistemele judiciare, legislative, de securitate şi din registrul comerţului, printre altele. Această abordare proactivă nu doar că protejează informaţiile sensibile, ci contribuie şi la creşterea transparenţei şi eficienţei în diverse domenii.

Autoritatea suedeză pentru proprietate funciară, Lantmäteriet, a finalizat cu succes un proiect pilot al unui sistem de înregistrare funciară bazat pe blockchain. Acest sistem inovator îmbunătăţeşte securitatea şi eficienţa tranzacţiilor imobiliare prin stabilirea unei surse de informaţii unice şi de încredere. Prin valorificarea tehnologiei blockchain, Lantmäteriet urmăreşte să simplifice transferurile de proprietate şi să consolideze încrederea între actorii implicaţi în piaţa imobiliară. În sectorul privat, Birra Peroni a implementat blockchain-ul pentru a asigura trasabilitatea malţului său 100% italian, în colaborare cu EY, prin intermediul EY OpsChain Traceability. Peroni a dezvoltat un sistem care înregistrează date esenţiale despre producţie pe blockchain-ul Ethereum, făcându-le accesibile consumatorilor prin coduri QR de pe etichetele sticlelor. Astfel, consumatorii pot urmări parcursul malţului de la recoltare până în pahar, sporind încrederea şi implicarea consumatorilor.

În România, însă, potenţialul tehnologiei blockchain rămâne în mare parte nevalorificat. Potrivit raportului EY Emerging Technology Investment in Romania, blockchain-ul se situează pe ultimul loc în clasamentul celor zece tehnologii emergente analizate, 62,9% dintre respondenţi declarând că organizaţiile pentru care lucrează nu au implementat încă această tehnologie. Deşi un procent semnificativ se află în faza de planificare a investiţiilor sau de testare a acestei tehnologii (23,6%), implementarea completă rămâne limitată la doar 4,5%.

Având în vedere nivelul încă redus de adoptare a tehnologiei blockchain în România, companiile care aleg să investească timpuriu în această direcţie beneficiază de o oportunitate unică de a obţine un avantaj competitiv. Blockchain-ul oferă trasabilitate în timp real, mecanisme solide de prevenire a fraudei şi automatizarea proceselor, capabilităţi care permit organizaţiilor să ia decizii mai rapide şi mai inteligente, sporind în acelaşi timp securitatea operaţională. Prin creşterea gradului de transparenţă şi eficientizarea fluxurilor de bunuri şi servicii, tehnologia nu doar că întăreşte încrederea între parteneri, ci contribuie semnificativ şi la îmbunătăţirea eficienţei de-a lungul întregului lanţ valoric. Pe termen mediu şi lung, blockchain-ul va juca un rol esenţial în sprijinirea industriilor pentru anticiparea riscurilor de fraudă, stimularea inovaţiei şi construirea unei economii mai sigure, mai transparente şi mai durabile.

Tehnologia poate fi utilizată atât în România, cât şi dincolo de graniţele sale. Raportul ONU privind tehnologia blockchain şi implicaţiile acesteia asupra facilitării comerţului evidenţiază modul în care această tehnologie poate fi aplicată în multiple domenii, aducând beneficii semnificative atât guvernelor, cât şi mediului de afaceri. În ceea ce priveşte comerţul, blockchain-ul oferă numeroase aplicaţii concrete, printre care se numără: simplificarea procedurilor de vămuire transfrontalieră, coordonarea între părţile implicate, procesarea plăţilor şi finanţarea comercială, gestionarea riscurilor asociate comerţului, raportarea tranzacţiilor, planificarea politicilor comerciale şi a datelor, transparenţa în lanţul de aprovizionare şi trasabilitatea pe întregul lanţ valoric.

În acord cu tendinţele globale, companiile din România încep să exploreze tehnologia blockchain pentru a-şi consolida operaţiunile. Potrivit raportului EY România, organizaţiile interesate de această tehnologie urmăresc, în principal, să îmbunătăţească trasabilitatea documentelor (84%), să protejeze informaţiile confidenţiale (74%) şi să accelereze procesarea tranzacţiilor (71%). Aceste priorităţi reprezintă un indiciu clar că mediul de afaceri din România recunoaşte potenţialul blockchain-ului de a consolida încrederea, de a asigura transparenţa şi de a crea registre rezistente la falsificare.

Tehnologia blockchain nu este o soluţie tehnologică universală, însă reprezintă o fundaţie extrem de puternică. Această tehnologie poate spori productivitatea, reduce ineficienţele şi transforma radical rolul datelor în economie. Blockchain-ul constituie un element esenţial în construcţia unei economii digitale transparente, sigure şi eficiente. Fie că este aplicată în procesele de afaceri locale sau în facilitarea comerţului internaţional, tehnologia blockchain oferă actorilor implicaţi acces la date fiabile, tranzacţii securizate şi o optimizare considerabilă a operaţiunilor. Adoptarea acestei tehnologii poate contribui la eficientizarea interacţiunilor în ambele sectoare, public şi privat, precum şi între cele două, facilitând astfel alinierea României la cele mai bune practici internaţionale”.