Fără timonă, pe vreme rea

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 25 octombrie 2023

Fără timonă, pe vreme rea

English Version

Schimbarea de guvern de la finalul primului semestru al acestui an se pare că nu a fost de bun augur pentru echipa premierului Ciolacu, care s-a trezit cu un deficit bugetar din ce în ce mai greu de controlat şi gestionat, cu scandalul azilelor din Voluntari care a dus la înlocuirea din guvern a miniştrilor Gabriela Firea şi Marius Budăi, cu explozia de la Crevedia unde corupţia din rândul statului şi-a arătat adevărata faţă cauzând mai multe victime, cu dronele ruseşti care au început să pice din ce în ce mai des în Delta Dunării, cu scandalul provocat de accidentele cauzate de consumul de droguri şi cu perspectiva începerii unui nou an şcolar în prima lună de toamnă.

În tentativa de a controla deficitul bugetar şi de a nu risca blocarea fondurilor europene, coaliţia de guvernare PSD-PNL a avut o vară încinsă în care a discutat mai multe formule pentru modificarea Codului Fiscal şi reformarea administraţiei publice locale şi centrale, discuţii care au întârziat prima rectificare bugetară, rectificare ce a fost împinsă în luna octombrie. După mai multe şedinţe între liderii coaliţiei şi după dezbaterea tuturor aspectelor, Guvernul a reuşit să întocmească un proiect legislativ de modificare a Codului Fiscal pe care şi l-a asumat în Parlament în 26 septembrie, în ciuda opoziţiei exprimată de mediul de afaceri, de partenerii sociali, dar şi de o parte din clasa politică.

Totodată, deoarece puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut din cauza inflaţiei, Guvernul a decis, pentru 90 de zile, plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază, plafonare ce a intrat în vigoare la 1 august 2023 şi care se pare că va fi prelungită cu încă 90 de zile.

Singurele veşti bune din punct de vedere macroeconomic au venit dinspre Banca Naţională a României şi dinspre Comisia Europeană. BNR a menţinut la 7% rata dobânzii de referinţă şi a prognozat că inflaţia va ajunge la finalul anului la 7,5%, în timp ce Comisia Europeană a aprobat a doua cerere de plată din PNRR, virând autorităţilor de la Bucureşti 2,76 miliarde euro.

În tot acest context de mai sus, în luna septembrie am mai consemnat desfăşurarea la Bucureşti a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări şi noua campanie de toamnă a DNA care a reţinut mai mulţi oficiali acuzaţi de corupţie, dintre care cel mai renumit este social-democratul Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui.

Iulie, încins de scandalul azilelor din Voluntari

Luna lui cuptor s-a dovedit încă o dată a fi cea mai încinsă din an, nu doar prin prisma caniculei care a afectat culturile agricole, ci şi prin evenimentele politice care au dus, practic, la impunerea demisiei a doi miniştri ai Cabinetului Ciolacu, la doar o lună de la preluarea mandatelor în noul Guvern. Gabriela Firea şi Marius Budăi au fost indicaţi drept principalii responsabili pentru inactivitatea instituţiilor statului în cazul relelor tratamente aplicate bătrânilor din cele trei centre de îngrijire a persoanelor vârstnice şi nu numai aflate pe raza oraşului Voluntari, judeţul Ilfov.

În 4 iulie, procurorii DIICOT au descins în trei cămine de asistenţă socială - "Armonia", "Sfântul Gabriel cel Viteaz" şi "Casa Cora" - din oraşul Voluntari. În urma efectuării percheziţiilor au fost reţinuţi 26 de suspecţi, care, potrivit DIICOT, constituiseră o reţea infracţională care a aplicat rele tratamente şi chiar tortură pentru 98 de persoane aflate în respectivele centre de îngrijire. Procurorii DIICOT mai susţin că, prin fals şi uz de fals, reţeaua respectivă de crimă organizată i-a deposedat pe mai mulţi din bătrânii aflaţi în centrele de îngrijire din Voluntari de proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţineau, dar şi de sumele pe care vârstnicii le aveau în diferite conturi bancare. Conform procurorilor, prejudiciul total a fost estimat la 5,2 milioane lei.

În urma descoperirii acestor cazuri, Guvernul a dispus controale la nivel naţional care au scos la iveală 51 de centre neautorizate şi care au dus la suspendarea activităţii în 110 centre de asistenţă socială din cele 5.197 de centre care furnizează servicii sociale în ţara noastră.

Cu o zi înainte de descinderea procurorilor DIICOT în Voluntari, Eduard Hellvig demisiona din funcţia de director general al SRI, fără ca demisia acestuia să aibă vreo legătură cu ceea ce se întâmplase în Voluntari. După demisia sa, au urmat demisiile "de onoare" ale lui Marius Budăi şi Gabrielei Firea, din funcţiile de ministru al Muncii, respectiv ministru al Familiei.

Scandalul privind asistenţa socială din ţara noastră s-a suprapus cu cel iscat de discuţiile din cadrul coaliţiei de guvernare, care, confruntată cu un deficit bugetar în creştere şi cu necolectarea veniturilor programate prin legea bugetului de stat, a luat în calcul luarea unor măsuri privind creşterea TVA pentru mai multe bunuri şi servicii - inclusiv cele oferite de sectorul HoReCa - şi reducerea facilităţilor fiscale acordate în ultimii ani angajaţilor din construcţii, din IT&C şi din agricultură.

Pe fondul dezechilibrului bugetar şi a inflaţiei care se resimte în creşterea preţurilor serviciilor şi produse alimentare, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în 5 iulie, menţinerea la 7% a ratei dobânzii de politică monetară, iar Ministerul Finanţelor a lansat, la mijlocul lunii iulie, două noi ediţii ale titlurilor de stat Tezaur şi Fidelis, pentru a obţine veniturile necesare în vederea acoperirii cheltuielilor bugetare.

Situaţia de mai sus a determinat Guvernul Ciolacu să amâne prima rectificare bugetară, dorind mai întâi să adopte pachetul de măsuri necesare pentru o reechilibrare a bugetului de stat. Cu toate acestea, deşi reprezentanţii Executivului au anunţat că 200.000 de posturi vacante în sistemul bugetar nu vor mai fi ocupate, în cursul lunii iulie administraţia centrală a demarat o serie de concursuri pentru ocuparea mai multor posturi în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în cadrul mai multor agenţii şi instituţii publice, dar şi în cadrul nou înfiinţatei Agenţii pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Un alt element important de consemnat în prima lună a trimestrului III este inaugurarea, în 6 iulie, a podului rutier de peste Dunăre, care leagă judeţele Brăila şi Tulcea. Numit de localnici şi politicieni "Golden Gate de România", podul suspendat are o lungime totală de de 1.974,30 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65 şi 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului este de 38 metri de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe Dunăre. Lăţimea totală a podului suspendat de la Brăila este de 31,70 metri. Calea de rulare de pe pod are 22 metri şi este alcătuită din 4 benzi de circulaţie. Podul a fost construit de asocierwii Webuild (Italia) - IHI Infrastructure Systems Co.Ltd. (Japonia), iar întreaga lucrare a costat aproape 2 miliarde lei fără TVA,majoritatea finanţării fiind asigurată din fondurile europene.

Pe lângă situaţia de pe plan intern, luna iulie ne-a adus mai aproape de graniţa de est războiul din Ucraina, după ce, în 24 iulie, în urma încetării acordului privind coridoarele de transport a cerealelor ucrainene în Marea Neagră, Federaţia Rusă a bombardat cu drone depozitele de cereale şi infrastructura din porturile ucrainene Reni şi Izmail, aflate la câţiva kilometri de Galaţi şi Tulcea. În ceea ce priveşte apărarea naţională, ţara noastră a primit asigurările necesare în urma summitului NATO care a avut loc la Vilnius în 11 şi 12 iulie, când membrii Alianţei au decis constituirea unei forţe de intervenţie rapidă care va putea fi trimisă oricând, în orice zonă a Flancului estic, în cazul în care un stat-membru este atacat de Federaţia Rusă.

Explozia de la Crevedia ne-a adus un august în flăcări

Explozia de la o staţie GPL care funcţiona ilegal în localitatea Crevedia, dezastru în urma căruia au decedat şase persoane au fost rănite 52 de persoane, a scos la iveală în luna august corupţia din interiorul statului român şi ineficienţa activităţii unor instituţii publice care trebuie să se ocupe de controlul şi de supravegherea companiilor ce îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare economice.

Sâmbătă, 26 august, a avut loc o explozie la o staţie GPL care funcţiona ilegal din anul 2020 în localitatea respectivă. Explozia s-a declanşat în timp ce doi angajaţi transferau gaz dintr-o cisternă într-alta. Ea a fost urmată de alte două deflagraţii puternice, care au dus în primă fază la distrugerea a zece case din apropiere, la decesul a două persoane (soţ şi soţie) şi la 58 de răniţi, din care 12 foarte grav, o parte dintre aceştia fiind transferaţi la spitalele din Belgia, Germania, Norvegia, Austria şi Italia. Ulterior, la lista deceselor s-au mai adăugat încă patru persoane dintre răniţii grav, care se aflau intubaţi în secţiile ATI ale spitalelor din Bucureşti. Din totalul persoanelor rănite, 43 sunt angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne - 39 pompieri, doi poliţişti şi doi jandarmi.

După tragedia de la Crevedia, premierul Marcel Ciolacu a dispus verificarea tuturor staţiilor GPL din ţară de către echipe mixte alcătuite din angajaţi ai IGSU, ITM, Poliţie, ISCIR, ANAF şi alte autorităţi cu atribuţii de control.

În urma verificărilor efectuate, au fost descoperite peste 2.000 de deficienţe şi au fost aplicate, în total, amenzi de peste 1,3 milioane de euro.

Tot despre ineficienţa activităţii funcţionarilor publici se poate vorbi şi în cazul anulării procedurii de achiziţie a celor patru corvete marine ce erau destinate Forţelor Navale Române. Anunţul privind anularea procedurii din cauza neîncheierii contractului de către asociaţia desemnată câştigătoare a fost făcut de oficialii Ministerului Apărării Naţionale în 7 august, cu o săptămână înainte de ziua Marinei Române.

La fel de ineficienţi în activitatea desfăşurată s-au dovedit şi angajaţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, care au permis ca, în anumite staţiuni de pe litoral, unele persoane aflate în stare de ebrietate sau sub influenţa substanţelor psihotrope să conducă autoturismele din dotare, fapt care s-a soldat cu tragedia din localitatea 2 Mai, unde un tânăr drogat a intrat cu bolidul într-un grup de opt persoane aflate pe marginea drumului, ucigând două şi rănindu-le pe celelalte şase. Înainte de producerea accidentului, care a avut loc în jurul orei 5:00, în noaptea de 18 spre 19 august, tânărul respectiv a fost oprit în trafic de două ori de angajaţii Poliţiei Rutiere, care, deşi au constatat starea în care se afla acesta, nu i-au reţinut permisul şi l-au lăsat să se deplaseze în continuare cu autoturismul din dotare. În urma tragediei, ministrul de interne Cătălin Predoiu a dispus demiterea din funcţii a adjunctului şefului IPJ Constanţa, comisar-şef Marin Dincă, şefului serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa, comisar-şef Stoian Constantin, şefului Poliţiei Mangalia, comisar-şef Dragoş Cristea şi şefului Poliţiei Vama Veche, comisar-şef Radu Vachente. Înainte de demiterea acestora, şeful IPJ Constana, Adrian Constantin Glugă, a demisionat din funcţie.

În acelaşi timp, în luna august, publicarea execuţiei bugetare pentru primele şapte luni din 2023 ne-a arătat că ne confruntăm cu un deficit bugetar de 2,43% din PIB, care ne scoate de pe traiectoria atingerii, la finalul anului, a ţintei de deficit de 4,4% din PIB convenită anterior cu Comisia Europeană. Pentru a nu pune în pericol fondurile europene alocate ţării noastre, membrii Guvernului au gândit un set de măsuri fiscale şi o reformare a sistemului public, pe care le-au discutat la finalul lunii trecute la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene, urmând ca în luna septembrie să se treacă la implementarea acestor măsuri.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reformarea sistemului public a iscat controverse, iar angajaţii de la ANAF şi funcţionarii din administraţia publică locală au protestat în faţa sediului Guvernului solicitând să fie analizată situaţia pe fiecare autoritate şi fiecare instituţie publică înainte de anularea unor posturi vacante şi de comasarea unor instituţii.

Tot în cursul lunii august a mai avut loc vizita oficială a premierului ucrainean Dennis Smyhal, care a stabilit cu premierul Marcel Ciolacu dublarea cantităţii cerealelor ucrainene ce sunt tranzitate prin ţara noastră, de la 24 milioane tone la 48 milioane tone.

Septembrie - început de an şcolar cu tolba plină de noi impozite

Începutul de an şcolar ne-a adus perspectiva pentru prima lună de toamnă a aprobării de Guvern a unor noi taxe şi impozite. Perspectiva s-a dovedit reală după ce Guvernul şi-a asumat în Parlament un pachet de modificări fiscale care vizează reducerea deficitului bugetar. Ameninţat de Comisia Europeană cu tăierea alocărilor din fondurile UE, guvernul Ciolacu a fost nevoit, după ce a moşit în tot sezonul estival proiectul de lege privind noile taxe şi impozite, să meargă cu el în Parlament, sperând ca la şedinţa Consiliului Ecofin să se aprobe noua ţintă de deficit bugetar care se situează cu peste un procent faţă de aceea comvenită în martie 2020 cu oficialii de la Bruxelles.

Potrivit proiectului de act normativ asumat în Parlament în 26 septembrie, taxarea băncilor se modifică astfel încât acestea vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Totodată, companiile mari, cu cifre de afaceri care depăşesc 50 milioane euro, vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă impozitul plătit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal şi modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Mai mult, actul normativ modifică şi taxarea microîntreprinderilor, respectivii agenţi economici fiind nevoiţi să achite, de la 1 ianuarie 2024, următoarele impozite pe profit: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice.

Guvernul a decis limitarea aplicării facilităţii fiscale acordate angajaţilor din sectorul IT&C până la 31 decembrie 2028 inclusiv, precum şi a facilităţilor fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară, prin introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Mai mult, angajaţii din respectivele sectoare de activitate vor plăti şi contribuţiile CASS.

În ceea ce priveşte taxarea muncii, legea asumată în Parlament de Guvern stabileşte impozitarea cu 10% - pentru CASS - a bonurilor de masă şi voucherelor de vacanţă acordate angajaţilor. Pe lângă aceste măsuri, actul normativ mai prevede majorarea TVA pentru unele bunuri şi servicii. Noile măsuri fiscale au fost contestate de mediul de afaceri, care a solicitat predictibilitate în domeniul fiscal, iar opoziţia parlamentară - în lipsa numărului de semnături necesare pentru depunerea unei moţiuni de cenzură - a atacat la Curtea Constituţională modificările fiscale impuse de Guvern, mai ales că acestea au avut aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social, dar şi aviz favorabil cu foarte multe observaţii de la Ministerul Justiţiei, ai cărui specialişti afirmă că multe prevederi sunt neconstituţionale şi prezintă vicii de substanţă.

În urma modificării Codului Fiscal, Guvernul susţine că vom încheia anul bugetar 2023 cu un deficit de 5,5% spre desoebire de 4,4% asumat în 2020 pentru anul în curs. Cu toate acestea, experţii Fondului Monetar Internaţional care au efectuat o vizită de lucru la Bucureşti la finalul lunii trecute au declarat, prin vocea lui Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI în România că, dacă 2023 va fi un an obişnuit, fără alte evenimente, deficitul bugetar se va situa la 6%.

Singurele veşti bune în domeniul macroeconomic din luna septembrie au fost decizia Comisiei Europene, care a aprobat şi a virat statului român, la finalul lunii trecute, cele 2,76 miliarde euro, reprezentând suma solicitată de Guvern prin a doua cerere de plată privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi majorarea, în 28 septembrie, de Guvern a salariului minimi brut pe ţară care, de la 1 octombrie a urcat la valoare de 3300 lei lunar de la 3000 lei lunar anterior. De măsura respectivă vor beneficia, conform datelor Executivului, aproape 1,87 milioane de salariaţi.

Prima săptămână a ultimei luni a trimestrului al treilea a fost marcată de bâlbele autorităţilor de la Bucureşti privind dronele ruseşti ce au picat în apropierea localităţii Plauru din comuna tulceană Ceatalchioi, subiect care a fost dezbătut şi la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări care a avut loc în 6 septembrie la Bucureşti şi care a dus în cele din urmă la ridicarea în zonă de către Ministerul Apărării Naţionale a unor adăposturi antiaeriene şi la instaurarea unei noi alarmări din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru locuitorii din judeţele Galaţi şi Tulcea cu privire la căderea din cer a rămăşiţelor dronelor ruseşti doborâte de forţele antiaeriene ucrainene.

Septembrie a mai fost luna în care Direcţia Naţională Anticorupţie ne-a arătat că a revenit dintr-o vacanţă prelungită, după ce a dispus reţinerea lui Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui pentru luarea unei şpăgi de 1.250.000 lei. Instanţa a dispus arestul preventiv pentru Dumitru Buzatu, iar PSD a decis imediat, la cererea preşedintelui Marcel Ciolacu, excluderea lui Buzatu din rândurile social-democraţilor şi suspendarea din calitatea de membru a fostei soţii a acestuia, senatorul Gabriela Creţu. Mai mult, fiul fostului lider PSD din Vaslui şi-a înaintat demisia din funcţia deţinută în cadrul guvernului Ciolacu.

În 11 septembrie, clopoţelul a sunat pentru aproape 3 milioane de preşcolari şi elevi, potrivit declaraţiilor Ligiei Deca, ministrul Educaţiei Naţionale, noul an şcolar fiind împărţit pe cinci module care se vor derula în 36 de săptămâni, însă cu două mai puţin pentru elevii din anii terminali de liceu şi cu una mai puţin pentru absolvenţii clasei a opta, copii care urmează să susţină examenele de Bacalaureat sau Evaluare Naţională. Din păcate, potrivit datelor prezentate de ministrul Educaţiei, şi în acest an şcolar, elevii din 189 de unităţi de învăţământ vor fi nevoiţi să îşi facă nevoile la WC-ul din curtea şcolii.

Pe plan sportiv, am consemnat la fotbal egalul naţionalei masculine contra celor din Israel, 2-2, dar şi victoria cu 2-0 împotriva celor din Kosovo, rezultate care ne menţin în cursa pentru calificarea la Campionatul European din 2024 care va avea loc în Germania. Pe lângă vestea bună de mai sus, avem însă un record negativ: naţionala de rugby masculin a înregistrat în meciurile disputate în luna septembrie la Cupa Mondială din Franţa un record negativ: 8 puncte marcate şi 242 puncte primite. Cea mai grea înfrângere din istoria celor nouă participări la Cupa Mondială de rugby a fost aceea din partida contra Scoţiei 0-84, dar nici 0-76 contra Africii de Sud şi 8-82 contra Irlandei nu sunt mai prejos, ceea ce arată că rugbyul românesc a căzut într-o groapă din care nu ştie cum să se ridice.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9753
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb