Februarie financiar: Ciolacu aruncă în spaţiul public "petarda" Roşia Montană

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 13 martie

Februarie financiar: Ciolacu aruncă în spaţiul public "petarda" Roşia Montană

English Version

Ministerul Finanţelor se împrumută cu 4 miliarde euro Inflaţia şi deficitul bugetar ating noi cote

În mod tradiţional, a doua lună a anului ar trebui să fie marcată de începutul primei sesiuni parlamentare şi mai puţin de vizibilitatea activităţii depusă de guvern, dar anul electoral 2024 pare unul ieşit din tipare, prin prisma celor patru scrutinuri care vor avea loc, dar şi a nevoii permanente de finanţare a cheltuielilor bugetare care sapă adânc baza deficitului bugetar. Acest lucru s-a văzut încă de la finalul lunii februarie, când execuţia bugetară pe luna ianuarie prezentată de Ministerul Finanţelor arăta un deficit bugetar aproape dublu faţă de ianuarie 2023, adică 7,89 miliarde lei (ianuarie 2024) faţă de 4,02 miliarde lei (deficitul din ianuarie 2023).

Nevoia de bani la bugetul de stat a obligat Ministerul Finanţelor Publice să lanseze, la mijlocul lunii februarie, pe pieţele financiare internaţionale două tranşe de obligaţiuni cu maturităţi de 7 ani şi 12 ani, prin care a atras 4 miliarde euro, deşi subscrierea s-a ridicat la 14,8 miliarde euro. Mai mult, tot în aceeaşi perioadă, Ministerul Finanţelor a lansat o nouă emisiune de titluri de stat, cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,75%, emisiune care urmează să se încheie în cursul lunii martie.

Probabil că o parte din sumele care vor intra în bugetul de stat vor fi alocate către susţinerea cheltuielilor angajate prin diferite hotărâri şi ordonanţe de urgenţă pentru susţinerea fermierilor şi transportatorilor care au protestat în stradă în cursul lunii ianuarie, proteste care s-au încheiat printr-un acord semnat în 2 februarie cu premierul Marcel Ciolacu, dar şi pentru satisfacerea revendicărilor salariale ale angajaţilor din Sănătate şi Finanţe care ameninţă şi ei cu declanşarea unor noi proteste la nivel naţioonal.

În tot acest context financiar fragil, Banca Naţională a României încearcă să păstreze un echilibru, astfel că a menţinut şi în luna februarie la 7% nivelul ratei dobânzii de politică monetară, la 8% rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6% rata dobânzii aferente facilităţii de depozit, chiar dacă inflaţia s-a situat la finalul lunii precedente la 7,4%, în creştere faţă de finalul anului 2023.

Cu toate acestea, nevoia de venituri bugetare este în continuă creştere, dacă luăm în considerare şi deciziile şedinţei CSAT din 21 februarie, care a dat undă verde proiectului legislativ privind serviciul militar voluntar, serviciu care presupune însă plata pe trei luni a celor care vor dori să se pregătească în acest sens, dar şi un bonus consistent în a patra lună.

În afară de această cheltuială, la orizont apare şi spectrul plăţii vaccinurilor neachiziţionate din contractul cu Pfizer, companie ce a dat în judecată statul român, care, pe vremea premierului Florin Cîţu, a comandat aceste vaccinuri, dar pe care ulterior a refuzat să le mai achiziţioneze. Dar acest proces este de durată şi guvernul Ciolacu a dispus luna trecută angajarea unor specialişti din domeniul juridic care să reprezinte cu succes statul român în această speţă, la fel cum au făcut-o şi cei din cazul Roşia Montană, dosar care a reprezentat sperietoarea arătată constant pe parcursul lunii februarie de premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de finanţe Marcel Boloş, ce susţineau că vom pierde acest proces şi vom plăti despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.

Pe lângă cheltuielile de mai sus, se vor adăuga cele pentru alegerile europarlamentare şi locale pe care coaliţia PSD-PNL a decis să le comaseze la 9 iunie, pentru alegerile prezidenţiale care ar urma să aibă loc în cursul lunii septembrie, dar şi pentru alegerile parlamentare ce se vor desfăşura la începutul lunii decembrie, iar guvernul a cerut deja ministerelor să aloce, cel puţin pentru primul scrutin, o parte din sumele primite de la bugetul de stat, pe care ar urma să le recupereze ulterior, la rectificarea bugetară.

Sperietoarea Roşia Montană şi dosarul Pfizer, prilej de bocet pentru Guvern privind cheltuielile bugetare

Luna trecută a debutat furtunos, premierul Marcel Ciolacu anunţând, în şedinţa de guvern de la 1 februarie, că România riscă să piardă dosarul Roşia Montană care se afla pe rolul instanţei de arbitraj internaţional, că Guvernul va fi nevoit să plătească despăgubiri uriaşe, de miliarde de dolari (6,7 miliarde dolari, potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, Marcel Boloş) şi că, în aceste condiţii, va publica, după sentinţa tribunalului arbitral, toate documentele din această speţă pentru ca toţi cetăţenii să ştie cine a fost de vină în cauza respectivă.

Declaraţiile controversate ale prim-ministrului Marcel Ciolacu privind cazul Roşia Montană au continuat pe tot parcursul lunii februarie, deşi din septembrie 2023 - când s-a încheiat procedura dezbaterilor la instanţa de arbitraj internaţional - şi până la 1 februarie 2024 şeful Guvernului nu a avut nicio ieşire publică pe această speţă.

La finalul lunii februarie, premierul pare să devină categoric în afirmaţiile privind Roşia Montană, dând impresia că este foarte sigur că vom avea de plătit despăgubiri în urma acestui proces, devreme ce, în 24 februarie, a declarat: "Roşia Montană (a fost folosită) ca să se inventeze o entitate politică (...) iar acum ne vine factura: după unii, două miliarde de dolari, după alţii, cinci miliarde de dolari. Asta e factura pe care o să o plătim toţi românii. La un moment dat, cineva a vrut să folosească Roşia Montană, «Uniţi Salvăm Roşia Montană», ca să creeze (Uniunea) Salvăm România. Acesta este adevărul".

Dacă la 1 februarie premierul Ciolacu vorbea despre decizia instanţei care va veni până în 10 februarie, despre plăţile care ar trebui discutate "cu cei care este posibil să câştige acest proces" şi despre punerea la dispoziţie a documentelor şi deciziilor luate "ca România să piardă acest proces", declaraţii completate ulterior de ministrul finanţelor Marcel Boloş, care afirma că este posibil ca Guvernul să fie obligat să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde dolari, în 7 martie - cu numai o zi înainte ca ICSID să publice decizia favorabilă României - Marcel Ciolacu a pozat defetist şi a afirmat că este dispus să organizeze un referendum pentru Roşia Montană.

"Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului", a afirmat Marcel Ciolacu în 7 martie, soluţia respectivă fiind adusă în discuţie după ce ministrul Boloş a afirmat, în aceeaşi zi, că este posibil ca, în loc de plata despăgubirilor de 6,7 miliarde dolari, statul român să le ofere celor de la Gabriel Resources posibilitatea continuării proiectului minier de la Roşia Montană.

Numai că, a doua zi, în 8 martie, ICSID a respins acţiunea companiei canadiene Gabriel Resources şi, imediat, Marcel Ciolacu şi Marcel Boloş au pozat în învingători şi au afirmat că au obţinut o victorie importantă pentru România.

Pentru atitudinea premierului Marcel Ciolacu, în urma căreia acţiunile Gabriel Resources şi RMGC au cunoscut o creştere dublă la bursa din Toronto, fostul premier Dacian Cioloş a depus o plângere penală la Parchetul General, iar fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, a înaintat o plângere penală la DNA.

La începutul lui februarie, premierul mai anunţa că ţara noastră s-a ales cu un alt dosar internaţional, deschis de compania Pfizer pentru neachiziţionarea unei cantităţi uriaşe de vaccinuri anti-Covid 19 comandată de guvernul Cîţu.

De aceea, pentru a pregăti mai bine apărările în dosarele internaţionale, guvernul Ciolacu a adoptat, la 1 februarie, un memornadum prin care împuterniceşte Ministerul Finanţelor să contracteze servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în vederea asigurării reprezentării României în cauza înregistrată cu nr. F5331-23, aflată pe rolul Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles, în care compania Pfizer - BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurile anti-Covid achiziţionate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021. Potrivit datelor din dosar, compania Pfizer cere guvernului de la Bucureşti să plătească 564 milioane euro pentru cele 28,94 milioane de vaccinuri comandate.

În ceea ce priveşte speţa Roşia Montană, în 8 februarie Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a reglementat modalitatea reprtezentării statului român de către Ministerul de Finanţe în viitoarele litigii, judiciare şi arbitrale, internaţionale în dosarele privind investiţiile străine şi protecţia acestora. Actul normativ prevede ca selecţia avocaţilor specializaţi să se realizeze în baza unei proceduri proprii de selecţie aprobată de conducătorul Ministerului Finanţelor, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi instituie obligaţia persoanelor care au îndeplinit sau îndeplinesc anumite atribuţii în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice care au gestionat problematica ce face obiectul respectivelor litigii internaţionale, inclusiv demnitarii, să participe la întâlnirile solicitate de avocaţii care asigură reprezentarea juridică în acele litigii. Potrivit noii ordonanţe de urgenţă, persoanele respective nu pot refuza semnarea declaraţiilor de martori, participarea la audierile orale programate şi semnarea oricăror documente procedurale specifice fiecărui litigiu internaţional, dacă se apreciază de către avocaţii care asigură reprezentarea juridică că informaţiile sau documentele deţinute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor României sau a ministerelor.

Guvernul aprobă scheme de sprijin pentru fermieri şi transportatori

Problemele financiare nu au împiedicat Guvernul să adopte, tot în 8 februarie, o ordonanţă de urgenţă prin care a aprobat schema de ajutor de stat Creditul Fermierului. Actul normativ vizează creşterea accesului la finanţare pentru fermieri, prin acordarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unui ajutor de stat, sub formă de grant, care acoperă componenta de dobândă, reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăşi cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanţare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

Bugetul schemei de ajutor de stat are o valoare de maximum 815,5 milioane lei, echivalentul a 164,1 milioane euro, şi se implementează în limita sumelor disponibile în contul "Fondul pentru creditare şi garantare a creditelor", precum şi a prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Instituirea acestei scheme reprezintă una dintre măsurile negociate cu fermierii care au protestat la nivel naţional în cursul lunii ianurie, protest care s-a încheiat prin acordul semnat la 2 februarie de premierul Marcel Ciolacu şi reprezentanţii protestatarilor.

Tot pentru îndeplinirea cerinţelor protestatarilor, în şedinţa de guvern din 22 februarie, s-a aprobat hotărârea prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor. Prin acest act normativ, Guvernul va restitui operatorilor de transport rutier, licenţiaţi în România, suma de 13 bani pe litrul de motorină achiziţionată, pentru stoparea creşterii preţurilor aferente operaţiunilor de transport rutier de mărfuri sau persoane, care determină majorarea costurilor şi pentru alte produse şi servicii. Vor beneficia de acest sprijin operatorii care desfăşoară activităţi de transport rutier de mărfuri în cont propriu sau contra cost, cu autovehicule cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone şi despre cei care desfăşoară activităţi de transport de persoane, regulat sau ocazional, cu excepţia transportului public local de persoane. Ajutorul se acordă până la data de 31 decembrie 2024, iar bugetul total maxim estimat este de 180 de milioane lei. În aceeaşi şedinţă, Guvernul a instituit o schemă de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM-urilor, schemă ce are rolul de a finanţa diferenţele de dobândă generate de creşterea ROBOR şi care nu pot fi acoperite din ajutorul de stat aprobat prin acordurile de finanţare conform celor două acte normative. Bugetul total al schemei este de 86,56 milioane lei, iar plata ajutorului de minimis se realizează până la data de 31 decembrie 2025.

În şedinţa din 28 februarie, Guvernul a mai aprobat o măsură cerută de protestatari, şi anume instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Valoarea totală a schemei de ajutor este de 59,86 milioane lei, adică 12,03 milioane euro, iar suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro.

Consumatorii vulnerabili primesc sprijin de la Guvern

În ceea ce priveşte domeniul energetic, în şedinţa din 28 februarie Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care le asigură, în continuare, persoanelor din categoriile vulnerabile, dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie, pentru perioada rămasă din sezonul rece. Este vorba despre 800.000 de gospodării, la nivel naţional, iar membrii Cabinetului Ciolacu au decis ca, la stabilirea drepturilor la aceste forme de sprijin, să nu fie luate în calcul majorările drepturilor de pensie şi ale drepturilor salariale intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2024, deoarece aceste majorări - cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv cu 5% a salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 - ar fi pus o parte dintre persoanele din categoria consumatorilor vulnerabili de energie în situaţia de a le înceta dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie sau de a le primi în cuantumuri mai mici decât cele primite anterior, cu riscul de a nu-şi mai putea plăti facturile.

Tot în energie, Guvernul a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu, prin care a alocat, printre altele, 2 miliarde lei pentru programul Casa Verde Fotovoltaice, 600 milioane lei pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri publice, 1 miliard lei pentru programul Rabla Plus, 300 milioane lei pentru Rabla Clasic, 500 milioane lei pentru modernizarea sistemelor de iluminat public şi 500 milioane lei pentru programul Rabla pentru sobe.

De asemenea, Guvernul a mai decis acordarea ajutorului de stat de restructurare sub formă de grant Societăţii "Complexului Energetic Oltenia" SA pentru finanţarea achiziţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2024, în valoare de 386,63 milioane lei.

Acest ajutor de stat ajutor asigură continuarea activităţii societăţii de producere de energie electrică pe bază de lignit, acoperind o cotă de piaţă de circa 11,8%, fiind un factor de stabilitate a Sistemului electroenergetic naţional, dar şi un important angajator pe plan regional, cu menţinerea unui număr semnificativ de locuri de muncă, în principal în judeţele Gorj şi Dolj.

Realizările ANAF din 2023 nu acoperă execuţia bugetară dezastruoasă din ianuarie 2024

În prima zi a lunii trecute, Ministerul Finanţelor a publicat bilanţul ANAF pe anul 2023 şi s-a lăudat că au fost identificate obligaţii fiscale nedeclarate de 10,62 miliarde lei, peste 70% dintre acestea fiind generate în domeniul industriilor prelucrătoare, comerţului (cu ridicata şi amănuntul), reparării autovehiculelor şi motocicletelor şi construcţii. Ministerul Finanţelor mai arăta că pierderea fiscală înregistrată de contribuabili a fost redusă cu 4,81 miliarde lei şi au fost identificate abateri pentru sancţionarea cărora au fost dispuse amenzi şi confiscări în cuantum de peste 206 milioane lei.

Cu toate acestea, execuţia bugetară pentru ianuarie 2024 publicată la finalul lunii februarie arată un deficit de 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB faţă de deficitul de 4,02 miliarde lei, respectiv 0,25% din PIB aferent lunii ianuarie 2023.

Veniturile totale au însumat 47,39 miliarde lei în ianuarie 2024, în creştere cu 19,7% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 55,28 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 0,44 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 2,74% din PIB la 3,18% din PIB.

Dintre acestea, cheltuielile de personal au însumat 11,82 miliarde lei, în creştere cu 20,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 7,10 de miliarde lei, în creştere cu 20,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

În aceste condiţii, la 15 februarie 2024, Ministerul Finanţelor a realizat cea de-a doua tranzacţie pe pieţele financiare internaţionale, prin lansarea a două tranşe de obligaţiuni cu maturităţi de 7 ani şi 12 ani, valoarea totală a emisiunii de obligaţiuni de 4 miliarde euro având o subscriere finală de peste 14,8 miliarde euro prin participarea a peste 250 investitori. Menţionăm că obligaţiile cu maturitate de 12 ani sunt obligaţii verzi, fondurile obţinute din această emisiune fiind decontate în data de 22 februarie 2024.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităţilor de 7 şi 12 de ani de 67% şi respectiv 66%. Totodată, fondurile de pensii şi companiile de asigurări au avut o distribuţie de 10% şi 5%, fondurile suverane şi instituţiile oficiale o alocare de 6% pentru ambele tranşe, băncile comerciale şi private au avut o distribuţie de 6% şi 13% iar fondurile speculative şi brokerii au beneficiat de o alocare de 11%, respectiv 10%. Tranşa verde de 12 ani a fost alocată în procent de aproximativ 45% unor investitori responsabili din punct de vedere social (social responsible investors)/cu mandate verzi-ESG sau despre care se ştie că folosesc principiile de investiţii responsabile din punct de vedere social/principiile privind investiţiile verzi.

Anterior, în 12 februarie, Ministerul Finanţelor a lansat o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1 şi 3 ani cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,75%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată, subscrierea urmând a se încheia în 8 martie.

BNR menţine la 7.rata dobânzii de politică monetară

În acest context financiar şi economic, în 13 februarie membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au decis menţinerea la 7% nivelul ratei dobânzii de politică monetară, la 8% rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 6% rata dobânzii aferente facilităţii de depozit.

În ceea ce priveşte evoluţiile economice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent şi a reluării scăderii acesteia ulterior, dar într-un ritm încetinit comparativ cu 2023 şi cu proiecţia precedentă. Astfel, după ce urcă, probabil în ianuarie, la un nivel vizibil inferior celui previzionat anterior, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,%. Creşterea temporară din luna ianuarie 2024 are ca principal determinant impactul exercitat de majorarea şi introducerea unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, resimţit prioritar pe segmentele combustibili şi produse din tutun şi într-o mai mică măsură la nivelul inflaţiei de bază. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, dar aproape exclusiv pe termen scurt şi cu o intensitate în diminuare progresivă, pe fondul influenţelor în atenuare aşteptate să decurgă din efecte de bază şi din corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidenţiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

Isărescu a afirmat: "Investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit. Am avut o încetinire a creşterii economice, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a Produsului Intern Brut cu cifre mari. Nu avem recesiune şi nu vedem, nu avem această prognoză. Sunt mai multe definiţii ale recesiunii - de pildă este recesiune dacă apar două trimestre cu scădere, chiar dacă uşoară, dar sper să nu ajungem nici acolo. Există o problemă legată de corecţia datelor statistice. Nu e uşor să calculezi corect cifrele statistice agregate, globale, mai pot să apară corecţii. Dar eu nu văd recesiune".

Pentru finele acestui an, BNR prognozează o inflaţie de 4,7%, faţă de 4,8% cât era prognoza anterioară, care va scădea la 3,5% la finele anului 2025.

Coaliţia guvernamentală stabileşte calendarul alegerilor

După îndelungate dezbateri în cadrul coaliţiei de guvernare PSD-PNL, cei doi lideri ai coaliţiei - Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă - au anunţat, în 21 februarie, că au decis comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare şi devansarea alegerilor prezidenţiale.

Astfel, potrivit calendarului electoral prezentat de premierul Marcel Ciolacu, în 9 iunie vom avea alegeri europarlamentare şi alegeri locale, în 8 şi 22 septembrie ar urma să se desfăşoare cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale şi în 8 decembrie ar trebui să se desfăşoare alegerile parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis începe campania pentru o funcţie europeană

În 7 februarie am consemnat debutul campaniei preşedintelul Klaus Iohannis pentru obţinerea unei funcţii la nivel european, la finalul mandatului prezidenţial. Începutul acestei campanii a fost marcat în ziua respectivă de discursul susţinut de Iohannis în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii cu tema "This is Europe" (Aceasta este Europa) în care preşedintele a afirmat că UE se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei, dar şi cu o relaţie proastă între liderii europeni şi cetăţenii de rând, relaţie ce ar trebui îmbunătăţită prin comunicare. În cadrul aceluiaşi discurs, Klaus Iohannis a spus că dreptul de veto ar trebui eliminat din deciziile luate de Consiliul UE şi de Consiliul European.

După acest discurs, în mass-media europeană au apărut informaţii privind o eventuală candidatură a preşedintelui Iohannis pentru funcţia de secretar general al NATO, dar şi pentru funcţiile de preşedinte al Consiliului European sau Înalt Reprezentant al Uniunii Europene.

Ieri, Iohannis şi-a asumat candidatura pentru funcţia de secretar-general al NATO.

Marcel Ciolacu, primit de papa Fancisc

Premierul Marcel Ciolacu a efectuat, în perioada 14-15 februarie, o vizită de lucru la Roma, prilej cu care a avut loc o şedinţă comună a guvernelor României şi Italiei, dar şi cu care şeful guvernului de la Bucureşti a fost primit în audienţă de papa Francisc.

În cadrul şedinţei comune de guvern, s-au aprobat şi semnat mai multe documente care prevăd intensificarea cooperării pentru protejarea lucrătorilor români din Italia, combaterea criminalităţii, mobilitatea forţei de muncă în condiţii sigure şi deblocarea situaţiei în ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor de pensie ale românilor care au lucrat în Italia.

DNA, bilanţ pozitiv pe 2023

În 26 februarie, Marius Voineag, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a prezentat bilanţul activităţii acestei structuri de parchet pentru anul 2023, din care rezultă că numărul dosarelor soluţionate a crescut anul trecut cu aproximativ 10% faţă de anul 2022, adică au fost soluţionate 2259 de dosare faţă de 2087. Potrivit bilanţului pe anul trecut prezentat de şeful DNA, reţinem că în 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi, din care 43 de inculpaţi se aflau sub măsuri preventive privative de libertate, faţă de 22 inculpaţi în anul 2022, ceea ce înseamnă o creştere de 95,45% în privinţa numărului inculpaţilor trimişi în judecată în momentul în care erau privaţi într-un fel sau altul de libertatea deplină. Documentul citat mai arată că, în privinţa asigurării efectului descurajant prin recuperarea produsului infracţional, în anul 2023 procurorii anticorupţie au reuşit anul trecut să recupereze în faza de urmărire penală produse infracţionale în valoare totală de 123,16 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 458,55% faţă de anul 2022.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. cand dobanzile bancilor centrale / comerciale intotdeauna apar pofticiosi de obligatiuni!

    cand dobanzile sunt “moca” ioc coada la obligatiuni! 

    s c c r e t 

    Luna viitoare, pe 14 ajunge la maturitate si titlul de stat Fidelis cu 7,70% pentru donatorii de sange si pentru Fidelis pentru un an parca 7.2% unde trebuie returnat principalul si platit cuponul si mai trebuie sa platesca cupoanele pentru titlurile de 3 ani.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

APA NOVA
eximbank.ro
danescu.ro
boromir.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9748
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5777
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0370
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8147
Gram de aur (XAU)Gram de aur359.4834

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
ccib.ro
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb