Fondurile europene pot genera creştere economică doar dacă sunt însoţite de reforme şi investiţii publice

Fondurile europene au un potenţial semnificativ de a accelera dezvoltarea economică, însă eficienţa lor depinde de implementarea unor reforme structurale şi de o mai bună guvernanţă a companiilor de stat, au subliniat reprezentanţii comunităţii de afaceri româno-germane în cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

Evenimentul, desfăşurat în contextul Întâlnirii lunare a membrilor AHK, a avut ca temă oportunităţile de finanţare prin fonduri europene şi a reunit oficiali şi lideri din mediul economic, printre care Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi Lucian Rus, primarul municipiului Deva.

Preşedintele AHK România, Volker Raffel, a atras atenţia asupra necesităţii unor reforme care să reducă birocraţia şi să accelereze procesul de achiziţii publice. „Pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care să reducă birocraţia. Acest lucru nu numai că este costisitor, dar şi încetineşte activitatea economică. Este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri, internaţională şi naţională, îşi pune mari speranţe”, a declarat Raffel.

El a subliniat, totodată, că disponibilitatea fondurilor europene este incertă pe termen lung şi că România trebuie să le folosească acum cât mai eficient: „Să ne bucurăm cât mai mult de momentul în care ne aflăm şi să folosim fondurile în cel mai eficient mod posibil, pentru a atrage investiţii şi a stimula creşterea economică. Şansa există, banii există - să îi absorbim şi să obţinem maximum din ei.”

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a pledat pentru reducerea cheltuielilor bugetare, fără diminuarea investiţiilor, şi pentru o mai bună orientare a fondurilor europene către nevoile reale ale economiei. El a subliniat că fondurile publice trebuie multiplicate prin investiţii private, în special în sectorul energetic, şi că agenda economică şi industrială trebuie corelată mai strâns cu utilizarea fondurilor europene.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a prezentat situaţia centralizată a celor peste 24.000 de proiecte finanţate prin PNRR la nivel naţional, împreună cu stadiul lor de implementare, domeniul de activitate şi localizarea exactă. „Trebuie să punem în aplicare ceea ce avem aici. În acest moment, nu există posibilitatea de a muta finanţările de la o industrie la alta”, a precizat ministrul.

În ceea ce priveşte viitoarele instrumente financiare care vor înlocui PNRR, Pîslaru a explicat că acestea vor prioritiza competitivitatea şi vor fi reunite într-un fond unic european, cu o flexibilitate mai mare în alocarea resurselor. El a propus mediului privat un parteneriat pe şapte ani (2028-2034), prin care statul, companiile şi Uniunea Europeană să finanţeze în comun proiecte majore de dezvoltare.

La rândul său, primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a explicat cum Fondul pentru o Tranziţie Justă al UE a contribuit la transformarea economică a judeţului Hunedoara. „Deva este un loc în care se pot face investiţii. Sunt companii mari din Germania care vor să investească în industrie. Este nevoie însă ca şi statul să devină partener şi să susţină financiar autorităţile pentru derularea programelor prin fonduri europene”, a afirmat Rus, menţionând că la Mintia va fi operaţională o nouă centrală electrică pe gaz.

Reprezentanţii companiilor membre AHK au cerut, de asemenea, proiecte de finanţare care să intensifice colaborarea dintre mediul privat şi universităţi. „Avem nevoie de apeluri adecvate care să stimuleze ecosistemele locale de inovare. Acest lucru ar fi extrem de util pentru ca ideile generate în universităţi şi start-up-uri să se transforme în produse globale”, a declarat Gunter Krasser, director general al Infineon Technologies România.