Solicităm urgent comisii de lucru cu mediul privat şi universităţile, precum şi specialişti în insolvenţă, relatează FPIOR. Acesta este adevărul: mediul politic, care a creat situaţia, nu ne poate scoate din ea.
-După ce a comandat studii, a trimis rapoarte, a emis avertismente, FPIOR are o concluzie: cei însărcinaţi să rezolve situaţia nu ştiu cum să o facă.
-FPIOR cere urgent o Comisie şi un Plan de Ţară format din specialişti reali: oameni de afaceri, profesori de economie, specialişti în insolvenţă.
-Măsurile anunţate sunt exact cele care ne-au adus în colaps, doar că mult mai dure. Aşadar, nu pot rezolva nimic, dar pot strica multe.
-Atrage atenţia tuturor cetăţenilor că TVA-ul îl plătesc persoanele fizice şi că măsurile anunţate înseamnă, efectiv, că fiecare preţ va creşte.
-FPIOR solicită urgent încetarea haosului şi formarea unei comisii mixte, din profesori universitari, specialişti în insolvenţă şi reprezentanţii reali ai mediului de afaceri românesc.
FPIOR înţelege, din mesajele apocaliptice care ajung în presă, că nu există o direcţie clară de redresare a ţării şi că măsurile anunţate nu sunt un plan coerent, ci mai degrabă o serie de compromisuri.
Potrivit sursei, după ce, în a doua zi de mandat, preşedintele a afirmat că nu va creşte TVA-ul, după ce au fost comandate şi înaintate Guvernului şi Preşedinţiei studii amănunţite privind impactul măsurilor preconizate, oamenii de afaceri îşi exprimă îngrijorarea: coaliţia ori nu ştie ce face, ori are rele intenţii.
Statul este insolvent. Să cheme specialişti în insolvenţă şi oameni de afaceri!
„Înţelegem că situaţia este mult mai gravă decât ni se comunica iniţial. După duritatea fără precedent a măsurilor, înţelegem că statul însuşi este în prag de faliment. Dacă aceasta este situaţia, atunci să cheme specialiştii potriviţi: oameni de afaceri şi specialişti în insolvenţă. Vă spun din experienţă că:
Din astfel de situaţii nu ieşi decât dacă recunoşti unde te afli şi faci un plan pe termen lung. Altfel, doar luând măsuri incoerente, te îneci definitiv.
Cei care au creat situaţia nu pot fi tot cei care o rezolvă. E nevoie de specialişti în economie şi mediul de afaceri, nu de politicieni.
Din situaţii-limită cu toţii ieşim mai înţelepţi. Dacă ieşim.” (Valentin Şoneriu, preşedinte FPIOR)
„Pare dur, dar avem un divorţ în care părinţii nu se înţeleg, dau vina pe copii, îi trimit la muncă şi îi şi bat când se întorc acasă. Pentru simplul motiv că ei, părinţii, nu prea ştiu ce fac. Aşadar, propunem să se aplice regula simplă: cei care muncesc au dreptul să ia şi decizii. Altfel, orice om ştie că, dacă tai vaca de lapte şi vinzi carnea, vei avea bani 3 luni, apoi vei muri de foame.” (Alex Costea, vicepreşedinte FPIOR şi preşedinte HOTRECC Iaşi)
„Toate instituţiile din mediul privat au punctat posibilele efecte negative asupra economiei. Şi noi, la rândul nostru, am trimis înştiinţări şi comunicate încă din primele zile. Din fonduri private, am comandat studii. Le-am înaintat. Am primit răspunsuri frumoase, protocolare, dar nu invitaţii la dialog. Nu întrebări suplimentare. Acesta este un aspect îngrijorător: ori există o agendă şi românii nu ştiu, ori este deja haos, iar măsurile sunt doar modalităţi de apărare, nu parte a unui plan de redresare. În ambele situaţii, trebuie luate măsuri şi cerem susţinere publică.” (Răzvan Baltă, vicepreşedinte FPIOR)
„Jurnaliştii au un bileţel în care scrie TVA nu va creşte. FPIOR a fost la o întâlnire cu aceleaşi cuvinte (deşi astăzi realizez că, în afară de noi, tot mediul de afaceri prezent acolo era străin, nu autohton. Nu pot să înţeleg de ce. Aşa cum nu pot să înţeleg de ce impozitarea anunţată pe jocurile de noroc este o jignire la adresa inteligenţei noastre - respectiv doar pentru cei care câştigă, nu pentru jocul în sine, care sărăceşte populaţia -, cum măsurile de austeritate vin să taie bursele copiilor, spitalizarea bătrânilor, îngroapă câte companii româneşti mai sunt, dar nu se ating de cele străine. Vreau doar să spun că adulţii nu mint.” (Călin Cozma, preşedinte executiv FPIOR)
„Măsurile anunţate contravin obiectivului declarat de asigurare a unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, menţionat chiar în preambulul Programului de Guvernare. Vrem doar să stipulăm clar: adulţii nu mint! Dacă tolerăm minciuna şi impostura astăzi, nu vom mai exista mâine.” (Ruxandra Stoica, vicepreşedinte FPIOR)
„Introducerea de taxe/impozite speciale, ad-hoc, nu va contribui la consolidarea bugetară, ci va accentua ineficienţele şi risipa din cheltuirea banului public. Acestea sunt măsuri puerile, haotice, defensive. Solicităm constituirea urgentă a unei celule de criză şi a unei comisii cu oameni de afaceri, profesori de economie, specialişti în insolvenţă. Nu e nevoie să se mai prefacă nimeni că ştie ce face. Este greu, este firesc să nu ştie. Dar nu putem intra în faliment ca ţară.” (Corina Macri, vicepreşedinte FPIOR)
Soluţii reale pentru deficitul bugetar există. Dar ele trebuie să facă parte dintr-un plan de redresare asumat, pe care cineva să îl coordoneze şi să îl aplice. Nu este posibil să repare cine a stricat. Pentru că, după cum lesne se poate observa, nu ştie cum. Este inadmisibil să se solicite mediului privat - angajaţi şi angajatori - să suporte deficitul creat de stat, în timp ce statul nu se reorganizează, rămâne blocat în acelaşi mod de organizare şi aplică metode opresive pentru întreaga populaţie.
Conform comunicatului, FPIOR atrage atenţia că, în lipsa unui dialog real şi a unor măsuri adaptate specificului industriei ospitalităţii, România se îndreaptă spre un colaps tăcut, dar profund. În cazul în care Guvernul decide majorarea TVA-ului pentru sectorul HoReCa la 19% - fără măsuri de compensare şi sprijin - efectele vor fi dramatice.
Conform estimărilor interne, bazate pe date de la INS şi Ministerul de Finanţe:
-Peste 30% din industria ospitalităţii riscă să se închidă în primele 6-12 luni de la aplicarea măsurii.
-Aceasta ar însemna aproximativ 330 de companii afectate direct (din cele peste 1.100 membre FPIOR) şi peste 8.400 de locuri de muncă pierdute.
-Extrapolând, la nivel naţional este vorba de peste 50.000 de angajaţi concediaţi - în special din rândul tinerilor, femeilor şi lucrătorilor sezonieri - exact categoriile cele mai vulnerabile.
-Statul ar putea încasa doar 300-400 milioane lei în plus anual din TVA, dar ar pierde peste 1,2 miliarde lei din contribuţii sociale şi impozit pe venit aferente locurilor de muncă desfiinţate şi alte peste 700 milioane lei din scăderea volumului general de activitate în economie (transport, furnizori locali, servicii conexe etc.).
"Deficitul real nu este cel bugetar, ci de viziune. Creşterea TVA-ului într-un sector extrem de sensibil la preţ şi consum nu aduce venituri reale pe termen mediu şi lung, ci accentuează migrarea muncii, scăderea atractivităţii investiţionale şi închiderea afacerilor autohtone.”(Corina Macri, vicepreşedinte FPIOR).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.06.2025, 19:32)
BNR a atras în mod constant atenția asupra problemelor. Nu știu cine i-a auzit.
Mulțumim Dl Isărescu