FPTR: Litoralul românesc, ţinta unei campanii de discreditare în sezonul estival

Chiar şi în plin sezon estival, litoralul românesc continuă să fie ţinta unei campanii mediatice şi digitale de discreditare, care ridică serioase semne de întrebare nu doar în rândul operatorilor din turism, ci şi în rândul celor care privesc cu luciditate efectele economice şi sociale ale acestei naraţiuni toxice, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Dincolo de nemulţumirile punctuale şi reale ale unor turişti, asistăm la un fenomen amplificat artificial, coordonat subtil şi distribuit cu o frecvenţă suspect de repetitivă în fiecare vară. Este momentul să ne întrebăm: cui foloseşte această campanie? Ce interese ascunse o alimentează şi cu ce scop

1. Destinaţiile turistice concurente au tot interesul să submineze litoralul românesc

Românii reprezintă o piaţă extrem de importantă pentru staţiunile din Grecia, Bulgaria şi Turcia. Promovarea acestor destinaţii este perfect legitimă, dar ceea ce observăm este o creştere suspectă a atacurilor la adresa litoralului românesc, exact în paralel cu apariţia agresivă a reclamelor pentru sejururi externe. Coincidenţa e prea stridentă.

Reţelele sociale şi presa sunt inundate cu exemple negative scoase din context, imagini trunchiate şi opinii vehemente care se viralizează rapid. În acelaşi timp, în comentarii sau postări prezentate drept „organice”, apar frecvent aşa-zisele „oferte salvatoare”: „mai bine în Thassos”, „Albena e mai curată” sau „în Kusadasi ai ultra all inclusive”. Aceste intervenţii nu sunt simple opinii spontane, ci parte a unei strategii coerente de reorientare a cererii turistice româneşti spre destinaţii externe.

Tot mai mulţi specialişti în turism, inclusiv foşti oficiali, au semnalat public că anumite ţări şi lanţuri hoteliere din străinătate ar finanţa indirect conţinutul defăimător despre litoralul românesc, fie prin contracte publicitare disimulate, fie prin sponsorizarea unor influenceri, pagini sau grupuri care promovează constant comparaţii defavorabile. Obiectivul este limpede: subminarea, bine susţinută financiar şi mediatic, a încrederii românilor în produsul turistic autohton, în favoarea unei alternative externe.

2. Agenţiile şi operatorii de turism interni şi externi profită de pe urma acestei campanii

Postările virale despre „dezastrul de la Mamaia” sau „preţurile nesimţite de la Eforie” sunt urmate rapid de comentarii sponsorizate şi promoţii bine poziţionate pentru destinaţii din afara ţării. Strategia este evidentă: se alimentează frustrarea publicului şi i se oferă, ca alternativă, „scăparea” către vacanţe externe la preţuri aparent mai avantajoase.

Este firesc ca agenţiile de turism să îşi promoveze ofertele. Problema apare atunci când această promovare este însoţită de o campanie sistematică de discreditare a litoralului românesc. În lipsa unor reglementări clare privind conţinutul sponsorizat şi practicile de marketing online, graniţa dintre informare obiectivă şi manipulare devine tot mai difuză.

Aceste acţiuni au contribuit la deficitul contului „Turism şi călătorii”, care s-a adâncit: în 2024 a ajuns la 4,298 miliarde de euro, cu peste 16% peste nivelul din 2023, iar estimările pentru 2025 depăşesc 6 miliarde de euro.

3. Presa - între rating, clickuri, lipsă de responsabilitate şi sponsorizări, inclusiv prin infotururi interne şi externe

Mass-media, în goana după trafic şi engagement, amplifică relatările dramatice, adesea neverificate. Titluri precum „Ţeapă la Mamaia”, „Taxa pe tacâmuri de 30 lei” sau „Nimeni pe plajă la Eforie” se repetă într-un peisaj mediatic tot mai lipsit de responsabilitate jurnalistică. De la tabloide la site-uri mainstream, se reciclează anual acelaşi tipar: bonuri fiscale exagerate, comparaţii cu Bulgaria sau Grecia, fotografii fără context cu plaje goale la 8 dimineaţa. Chiar dacă unele cazuri sunt reale, generalizarea abuzivă transformă excepţiile în „reguli”. În realitate, plajele sunt extinse, turiştii răsfiraţi, hotelurile pline. Dar aceste date nu „vând”, se preferă dramatizarea, cu efecte directe asupra sutelor de mii de locuri de muncă din turismul autohton.

4. Politicienii - campanii de diversiune şi abatere a atenţiei de la problemele grave în care se regăseşte România

Când atenţia publică este captată de „hamsiile la 80 de lei”, alte subiecte dispar din spaţiul public: majorările fiscale aprobate, pachetul II de reforme fiscal-bugetare, controale ANI, dosare penale. Campania anti-litoral devine astfel o perdea de fum convenabilă, care amorţeşte spiritul critic şi canalizează energia civică spre false probleme.

În iulie 2025, exact când se adopta un pachet de austeritate bugetară, toate canalele mediatice titrau despre „taxa pe tacâmuri” - un caz ulterior demontat ca fals. Coincidenţă?

5. Reţele de influenţă digitală obscure şi conturi false

O analiză atentă a conţinutului viral relevă tipare suspecte: fraze copiate, greşeli recurente, exprimări identice, conturi noi cu activitate artificială şi pagini înregistrate în afara ţării. FPTR a identificat, prin monitorizarea social media, reţele suspecte implicate în distribuirea sistematică a mesajelor negative.

Mai multe investigaţii şi analize semnalează faptul că multe dintre postările virale au fost amplificate artificial: aceleaşi comentarii copiate, greşeli de scriere identice, exprimări similare apărând pe zeci de pagini şi grupuri. Unele conturi care postează mesaje anti-litoral nu au activitate reală, iar unele pagini sunt înregistrate în afara ţării.

Aceste elemente indică, fără echivoc, existenţa unui conţinut amplificat artificial, menit să creeze impresia unei realităţi generalizate şi predominant negative. Cel mai probabil, este vorba despre o formă de influenţă digitală cu miză economică, un război informaţional economic de mică intensitate, o „decredibilizare planificată” a turismului românesc, cu scopul de a compromite produsul autohton şi de a genera un climat de neîncredere în destinaţiile interne, scăderea valorii investiţiilor locale, promovarea unor destinaţii externe şi, pe termen lung, slăbirea încrederii în produsul românesc.

Rezultatele economice negative sunt deja vizibile: în primele patru luni ale lui 2025, românii au cheltuit peste 3 miliarde de euro în afara ţării, cu 15% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2024, iar dacă tendinţa se menţine, cheltuielile totale pe anul 2025 ar putea depăşi 11 miliarde de euro, faţă de 9,6 miliarde în 2024 şi 8,6 miliarde în 2023.

Potrivit comunicatului, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) trage un semnal de alarmă: litoralul românesc nu este perfect, dar nici dezastrul descris pe reţelele sociale. Critica este utilă atunci când vine cu bună-credinţă şi este însoţită de soluţii. Dar ceea ce vedem astăzi este altceva: un val de negativism întreţinut, repetitiv şi manipulator, care loveşte în economia locală, în mii de familii care trăiesc din turism şi în percepţia noastră colectivă asupra unei destinaţii care aparţine tuturor românilor.

Într-o perioadă în care sectorul privat din turism investeşte în calitate şi profesionalism - iar 2026 a fost declarat Anul Calităţii în Turismul Românesc - solicităm public:

-Echilibru în relatările de presă;

-Responsabilitate din partea influencerilor şi agenţiilor de turism şi publicitate;

-Intervenţia autorităţilor pentru combaterea dezinformării coordonate;

-Sprijin activ pentru promovarea turismului intern.

Până la urmă, nu e vorba doar despre o destinaţie. Este vorba despre încrederea în România, iar asta nu ar trebui să fie subiect de experiment digital în fiecare vară.