Friedrich Merz: Închiderea centralelor nucleare ale Germaniei, o „mare greşeală”

Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că decizia Germaniei de a renunţa la energia nucleară a reprezentat o „eroare strategică serioasă”, într-un moment în care dezbaterea privind direcţia politicii energetice de la Berlin se intensifică, notează Brussels Signal.

Merz a declarat că ieşirea Germaniei din era nucleară a făcut tranziţia energetică „cea mai scumpă din lume”, evidenţiind povara economică şi provocările logistice generate de trecerea de la energia nucleară la surse regenerabile. Comentariile sale au reaprins dezbaterea internă privind securitatea energetică, costurile şi fiabilitatea mixului de producţie a electricităţii în Germania, mai scrie Brussels Signal.

Decizia de renunţare la nuclear şi contextul său istoric

Renunţarea Germaniei la energia nucleară datează din anii 2000 şi a fost accelerată după dezastrul nuclear de la Fukushima în 2011, când guvernul condus de fostul cancelar Angela Merkel a decis închiderea treptată a centralelor atomice. Ultimele trei centrale - Emsland, Isar II şi Neckarwestheim II - au fost închise în aprilie 2023, marcând finalul a aproximativ 60 de ani de energie nucleară în Germania, potrivit Brussels Signal.

Merz a argumentat că, în contextul actual, în care securitatea energetică şi stabilitatea preţurilor sunt presiuni majore, Germania nu mai dispune de suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice după renunţarea la nuclear şi că politica de tranziţie energetică (Energiewende) a generat costuri şi complicaţii fără precedent. „A fost o greşeală strategică gravă să renunţăm la energia nucleară... pur şi simplu nu avem suficientă capacitate de producţie a energiei”, a spus Merz, notează Brussels Signal.

Comentariile lui Merz şi repercusiuni politice

Cancelarul a susţinut că decizia de ieşire trebuie corectată şi că Germania ar fi trebuit să menţină cel puţin capacităţile nucleare existente pentru o perioadă mai lungă, pentru a evita deficitul de generare de energie. El a criticat complexitatea şi costurile ridicate ale tranziţiei către surse regenerabile, afirmând că este dificil de găsit altă ţară care să fi făcut lucrurile „atât de greu şi atât de scump”.

Merz a adăugat: „Pentru a avea din nou preţuri de piaţă acceptabile pentru producţia de energie, ar trebui să subvenţionăm permanent preţurile energiei din bugetul federal. Nu putem face acest lucru pe termen lung”, potrivit Brussels Signal.

Răspunsurile din arena politică şi publică rămân diverse, iar unii observatori notează că remiterea deciziei intră deja în discuţiile strategice privind viitorul mixului energetic german, inclusiv posibile investiţii în tehnologii nucleare moderne sau reactoare modulare, deşi revigorarea centralelor închise complet este considerată nefezabilă pe termen scurt, conform Brussels Signal.

Context mai larg

Renunţarea la energia nucleară face parte din politica de mediu şi tranziţie energetică care a caracterizat Germania în ultimele două decenii. Aceasta a coincis cu eforturile de a reduce dependenţa de combustibili fosili şi de a promova surse regenerabile, dar a atras şi critici privind costurile, stabilitatea reţelei şi importurile energetice, mai scrie Brussels Signal.