Fundaţia Comunitară Bucureşti: Capitala are nevoie urgentă de o strategie de rezilienţă climatică

Platforma de mediu pentru Bucureşti, programul strategic dezvoltat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, susţine dezvoltarea unei strategii de rezilienţă climatică a Capitalei şi investeşte 500.000 de lei, în parteneriat cu Orange Romania, într-o nouă rundă de finanţare pentru proiecte care creează soluţii reale la provocările legate de schimbările climatice, conform comunicatului de presă remis redacţiei. Până acum, prin rundele şi iniţiativele speciale de finanţare, programul a susţinut în total 58 de proiecte de mediu cu aproape 15 milioane de lei.

„Adaptarea la schimbările climatice devine o chestiune de supravieţuire urbană, nu doar de mediu. Prin Platforma de mediu pentru Bucureşti, aducem împreună oameni, resurse şi idei pentru a transforma datele ştiinţifice în acţiuni concrete. Bucureştiul este deja un punct fierbinte climatic, dar poate deveni şi un laborator de inovaţie urbană. Alături de Orange Romania, construim un ecosistem colaborativ, format din organizaţii civice, mediul privat şi administraţia locală, prin care să transformăm Bucureştiul dintr-un spaţiu vulnerabil într-unul pregătit pentru viitor, mai sănătos şi mai rezilient, un oraş bun de trăit”, a transmis Alina Kasprovschi, director executiv Fundaţia Comunitară Bucureşti.

În demersul de a identifica soluţii concrete de adaptare şi creştere a rezilienţei climatice a oraşului, Platforma de mediu pentru Bucureşti a reunit, în cadrul evenimentului „Bucureştiul rezilient climatic”, reprezentanţi ai autorităţilor publice, printre care Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, alături de specialişti din mediul privat şi organizaţii civice. Evenimentul a creat contextul pentru un dialog dedicat strategiilor şi proiectelor aplicabile pentru transformarea Bucureştiului într-un oraş mai rezilient la schimbările climatice.

„Rezilienţa climatică este o prioritate pentru Ministerul Mediului şi trebuie să fie o prioritate şi în sensul de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societăţii civile, cum ar fi, de exemplu, o competiţie publică prin care să susţinem creativitatea şi inovaţia proiectelor pilot publice. În ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate, ambiţiile ar trebui să fie, printre altele, să avem mai multe spaţii verzi, nu doar să asigurăm supravieţuirea celor existente, şi să gestionăm resursele de apă corect, mai eficient şi responsabil. Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. Aici intervine şi rolul societăţii civile şi al cetăţenilor. Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunităţii civice, care să ceară politici publice autentice şi responsabile în interesul comun. Trebuie să înţelegem că, pentru ca Bucureştiul să ofere condiţii similare de rezilienţă climatică şi de mediu cum vedem în alte oraşe europene, este nevoie de măsuri dure, astfel încât copiii noştri să poată trăi aici, peste 30 de ani, în aceleaşi condiţii sau mai bune”, a spus Diana Buzoianu, Ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor în cadrul evenimentului „Bucureştiul rezilient climatic” organizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti.

Două puncte de reper pentru administraţia locală ar putea fi strategia de rezilienţă climatică a Parisului şi strategia metropolitană de acţiune a Barcelonei.

„Grija pentru mediu trebuie să se afle pe o agendă comună a reprezentanţilor administraţiei, companiilor, organizaţiilor neguvernamentale şi societăţii civile. Este esenţial să fim cu toţii la aceeaşi masă, pentru că aceasta este cheia atunci când vorbim despre rezilienţă climatică. Schimbul de idei şi dialogul sunt primii paşi - depinde de noi să transformăm această energie în acţiuni concrete şi proiecte care contribuie la un oraş mai pregătit din punct de vedere climatic”, a declarat Veronica Dogaru, Corporate Communications & CSR Director, Orange Romania.

Pentru a sprijini concret proiectele care pot reduce vulnerabilitatea capitalei în faţa schimbărilor climatice, Platforma de mediu pentru Bucureşti, cu susţinerea Orange România, a lansat o nouă rundă de finanţare dedicată rezilienţei climatice, cu un buget total de 500.000 de lei. Între trei şi cinci proiecte vor fi finanţate prin această rundă, împărţite în două arii prioritare. Aria I, dedicată intervenţiilor strategice pentru oraş, urmăreşte finanţarea cu până la 250.000 de lei a unui proiect care propune soluţii de regenerare a spaţiilor naturale de mari dimensiuni din Bucureşti şi zona metropolitană, prin proiecte-pilot replicabile de autorităţile locale. Aria II susţine transformarea spaţiilor publice din Bucureşti, de la micile parcuri şi pieţe până la curţile instituţiilor sau staţiile de transport, în refugii climatice pentru comunitate, prin 2-4 proiecte finanţate cu un buget total de 250.000 lei.

Aceste intervenţii pot include soluţii verzi şi albastre, precum plantări, zone umbrite, sisteme de răcorire, puncte de hidratare sau mini-păduri urbane, menite să reducă efectele valurilor de căldură şi să crească rezilienţa oraşului. Proiectele vor fi evaluate anual, iar cele mai performante pot beneficia de finanţare suplimentară pe o perioadă de până la trei ani.

Apelul de proiecte începe din 12 noiembrie 2025, iar înscrierile sunt deschise până la 11 ianuarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunţate în februarie 2026, iar implementarea acestora se va desfăşura între martie 2026 şi februarie 2027. Sesiunile de informare pentru potenţialii aplicanţi vor avea loc online, pe 25 noiembrie, 3 decembrie şi 16 decembrie 2025.

Cele două proiecte finanţate anterior au fost „Dâmboviţa Apă Dulce: Debarcaderul Timpuri Noi” şi „Rezilienţă climatică în Parcul Tineretului”, ambele revitalizând spaţiile, protejându-le şi încurajând voluntariatul.

„Debarcaderul Timpuri Noi e o invitaţie la reconectare - cu râul, cu oraşul şi între noi. Nu am construit ceva final, ci am redeschis un proces: unul care învaţă din apă cum să fie mai flexibil, mai empatic şi mai viu. Într-un Bucureşti tot mai încins şi mai fragmentat, acest loc devine un laborator pentru cum putem trăi mai bine împreună, în echilibru cu mediul şi cu ceilalţi”, a spus Tamina Lolev, Managing Partner & Architect la Nod Makerspace, asociaţia care a dezvoltat proiectul.

„Prin aceste acţiuni, Parcul Tineretului devine un laborator urban pentru soluţii bazate pe natură, un spaţiu demonstrativ de adaptare la schimbările climatice şi un model de implicare civică pentru protejarea mediului în Bucureşti”, a spus şi Dan Bărbulescu, director al Asociaţiei Parcul Natural Bucureşti şi membru în Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.