Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

GELU DIACONU, FOST ŞEF ANAF:"Măsurile din proiectul rectificării bugetare contravin flagrant propagandei PSD"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Gelu Diaconu

Gelu Diaconu

Scăderi la Transporturi, Educaţie, Cercetare, Economie, Agricultură, Mediul de Afaceri, bani mai mulţi pentru Finanţe, Administraţie şi SRI  

Teodorovici: "Rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere precum Transporturi, Sănătate sau Educaţie"

Măsurile prevăzute în proiectul rectificării bugetare contravin flagrant propagandei PSD, este de părere Gelu Diaconu, fost şef al Agenţiei Naţionale pentru Adminis­trare Fiscală.

Gelu Diaconu ne-a transmis: "Dincolo de cunoscutele bâlbe ale inconsecventului ministru de Finanţe privind o aşa-zisă «rectificare pozitivă», măsurile prevăzute contravin flagrant propagandei PSD, deoarece veniturile suplimentare provin din creşteri disperate de taxe (accize la ţigări, băuturi răcoritoare cu zahăr) şi dintr-o iluzorie colectare suplimentară a impozitului pe profit, iar tăierile de fonduri se regăsesc în ministere deja subfinanţate cronic (transporturi, educaţie, etc").

Proiectul rectificării bugetare postat ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) indică faptul că veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 3,752 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu 3,959 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat în termeni cash menţi­nându-se la 2,76% din PIB, cât a fost stabilit iniţial.

Printre altele, documentul arată scăderi de buget la ministerele Educaţiei Naţionale (-1,03 miliarde de lei, execuţia la semestrul întâi fiind de 46% din bugetul aprobat), Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei, cu o execuţie în prima jumătate a anului 18% din buget), Cercetării şi Inovării (- 369,1 milioane lei, execuţia la primul semes­tru fiind de 26% din bugetul aprobat), Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (- 310,4 milioane lei, cu o execuţie de 34% din bugetul aprobat în ianuarie-iunie), Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-243 milioane lei, execuţie de 1,5%), Economiei (-225,6 milioane lei), Apelor şi Pădurilor (-138,9 milioane lei), Transporturilor (-128,8 milioane lei), precum şi la Secretariatul General al Guvernului (-143,6 milioane lei) şi la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (- 106,5 milioane lei).

În acelaşi timp, Guvernul alocă mai mulţi bani Ministerului Finanţelor Publice (+2.243,6 milioane lei), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+970,5 milioane lei), Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (+326,4 milioane lei), Ministerul Mediului (+ 92,2 milioane lei) şi Serviciului Român de Informaţii (+396,5 milioane lei).

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la minis­tere precum Transporturi, Sănătate sau Educaţie, iar miniştrii au obligaţia să cheltuiască banii alocaţi. Oficialul a explicat: "Nu se taie nimic la educaţie. E 1,02 miliarde lei, dacă nu mă înşel, suma şi vă spun de unde vine această sumă, pentru ca măcar cei care au spus până acum să mai citească puţin înainte să mai facă astfel de comentarii. Sunt 400 de milioane de lei, dacă nu mă înşel, la partea de salarii, pentru că s-a făcut o supraestimare la început de an şi dacă o să discutaţi cu toţi cei din sindicate, că poate pe dânşii îi credeţi, o să vedeţi că sumele sunt suficiente până la finalul acestui an. Deci, nu până la a doua rectificare, ci până la final de an. Mai departe, este un proiect de 450 de milioane de lei, dacă nu mă înşel, legat de acel program sau măsură cu ghiozdanele, rechizitele. Ştiţi că la Ministerul Educaţiei există un astfel de program pe care l-am decontat şi eu la Fonduri Europene, din acel Program FEAD. Şi acolo rămânem pe acelaşi mecanism, grupul ţintă există, adică al celor care au nevoie de un astfel de sprijin din partea statului, pentru că se plecase pe ideea ca toţi copiii din România să beneficieze de o astfel de măsură....Nu va fi afectat nimic. Aceas­ta este concluzia".

Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2.250,9 milioane lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3.719,0 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1.442,5 milioane lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2019, se majorează pe sold cu suma de 2.250,9 milioane lei, iar cheltuielile bugetului de stat din acest an cresc cu 285,7 milioane lei.

Bugetul de stat pe anul în curs a fost elaborat în condiţiile evoluţiilor interne şi internaţionale estimate la acea dată, luând în calcul o creştere reală a produsului intern brut de 5,5% şi o valoare nominală de 1.022,5 miliarde lei.

PNL: "Rectificarea se bazează pe încasări suplimentare fictive de aproape 5,5 miliarde lei, care se vor dovedi iluzorii la final de an"

Rectificarea bugetară se bazează pe încasări suplimentare fictive de aproape 5,5 miliarde lei, care se vor dovedi iluzorii la final de an, subliniază un comunicat trimis de PNL.

Liberalii precizează: "Premierul Viorica Dăncilă, care nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în ţară, şi ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, care visează «nebunii» pe banii publici, se joacă cu focul şi ris­că să arunce în aer bugetul României pentru anii următori. Rectificarea bugetară majorează din pix o serie de venituri închipuite doar de Teodorovici dintr-o mai bună colectare sau din combaterea evaziunii, în timp ce cresc angajamentele certe de plată pentru mobilizarea clientelei de partid a majorităţii PSD-ALDE înaintea campaniei electorale prezidenţiale. Construcţia bugetară propusă de guvernul Dăncilă pentru a doua jumătate a anului este la fel de gogonată aşa cum s-a dovedit şi proiectul de buget adoptat la începutul anului. (...) Ministrul euforic al Finanţelor Publice, Teodorovici, complet desprins de realitate, îşi imaginează că prin ştergerea datoriilor pentru rău-platnici va avea încasări mai mari la buget cu 1,8 miliarde lei, iar din combaterea evaziunii vor creşte veniturile statului cu 3,6 miliarde de lei, în următoarele 5 luni.

Realitatea arată că estimările ministerului Finanţelor Publice de creştere a veniturilor din recuperarea datoriilor bugetare este mai mult decât fantezistă pentru că, chiar potrivit propriilor raportări, în primele luni ale anului statul a recuperat de la datornici doar 2% din valoarea restanţelor de 30 miliarde lei.

Cât despre marota îmbunătăţirii colectării şi combaterea evaziunii fiscale până la o creştere a încasărilor cu nu mai puţin de 3,6 miliarde lei, nici nu poate fi vorba, pentru că tot Fiscul a recunoscut într-o adresă internă din luna mai că situaţia veniturilor din prima parte a anului este sub nivelul programat şi cerea inspectorilor ANAF măsuri urgente".

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, rectificarea bugetară este o recunoaştere a falimentului pentru administraţiile locale, care nu mai au bani de funcţionare şi de realizare a investiţiilor de interes public "din cauza jafului făcut de guvernarea PSD-ALDE din banii comunităţilor locale", apreciază sursa citată, continuând: "Fondurile alocate pentru echilibrarea bugetelor locale de 2,9 miliarde de lei nu acoperă nici jumătate din valoarea sumei de 7 miliarde lei luată de Guvernul Dăncilă din bugetele locale prin diverse măsuri fiscal-bugetare.

Mai mult, investiţiile şi domeniile prioritare pentru dezvoltarea Româ­niei, precum infrastructura de transport şi Educaţia, suferă din nou tăieri iresponsabile doar pentru a creşte Fondul de rezervă al Guvernului cu 566 milioane de lei, care să fie folosit dis­creţionar pentru clientela de partid în campania prezidenţială a premierului Dăncilă.

Şi mai grav, în condiţiile în care încasările la buget merg foarte prost şi nu mai au bani de investiţii, rectificarea bugetară la capitolul fonduri europene este dovada cea mai elocventă a incapacităţii Guvernului Dăncilă de cheltuire a banilor europeni. Practic, guvernarea PSD-ALDE nu a făcut nimic pentru atragerea de fonduri europene şi taie peste 1 miliarde de lei din sumele pe care ar fi trebuit să le primim de la Uniunea Europeană".

În acest context, PNL cere Guvernului "să recunoască public că bugetul României este un buget fals, să retragă proiectul de rectificare bugetară care va adânci şi mai mult haosul din finanţele publice şi să vină cu o propunere responsabilă de buget pentru a doua jumătate a anului".

În opinia liberalilor, rectificarea bugetară trebuie să se bazeze pe date reale şi să asigure banii pentru întărirea ordinii şi siguranţei publice, să nu taie fondurile de la Educaţie, Sănătate şi Transport, să aloce banii necesari pentru co-finanţarea proiectelor de investiţii cu fonduri europene, să restituie sumele datorate comunităţilor locale de care au fost deposedate în mod abuziv şi să oprească risipa bugetară şi "cheltuielile pentru clientela de partid sau pentru sinecurile lor politice".

USR: "Semnalele transmise de actuala guvernare sunt clare şi nu sunt în interesul românilor"

Noua rectificare ne arată exact cum funcţionează sistemul - mai întâi explodează cheltuielile statului şi ne promit că au bani, apoi începe criza de bani, deficite etc., după care tot guvernul vine cu creşteri de taxe şi taxe noi, este de părere Claudiu Năsui, deputat USR, membru al comisiei de Buget, Finanţe, Bănci.

Deputatul atrage atenţia că, deşi românii încep să conştientizeze că există un sistem inechitabil de pensii speciale pentru cei influenţi politic, totuşi taxarea pensiilor speciale a fost amânată.

Năsui menţionează: "Din ordonanţa care prevedea taxe noi şi impozitarea pensiile speciale, au scos partea cu pensiile speciale. Au rămas doar taxele noi."

Năsui opinează că priorităţile statului sunt următoarele: "Nu sănătatea, nu educaţia, nici măcar să ne facă viaţa mai uşoară sau să ne lase mai mulţi bani în buzunar. Prioritatea este conservarea privilegiilor şi îmbogăţirea baronilor. Cam asta s-a întâmplat de 30 de ani în România. O clasă politică care nu a avut niciodată curajul sau viziunea de a face reforme sistemice."

Domnia sa avertizează că semnalele transmise de actuala guvernare sunt clare şi nu sunt în interesul românilor.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cresc cu 1,45 miliarde lei

La bugetul asigurărilor sociale de stat, prin proiectul de act normativ se propune diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat cu 1,44 miliarde lei şi majorarea per sold a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu 1,45 miliarde lei.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, sunt prevăzute creşterea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj cu 834 milioane lei şi majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj cu 660 milioane lei.

În aceste condiţii, excedentul sistemului asigurărilor pentru şomaj se majorează cu 136 milioane lei.

LUCIAN BODE, COMISIA PENTRU TRANSPORTURI ŞI INFRASTRUCTURĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR:

"Dimensiunea dezastrului de la Transporturi ni se va arăta la a doua rectificare, când eşecul va fi unul răsunător"

Iulian Măntescu, preşedinte FMLR: "Vina pentru tăierile bugetare aparţine conducerii ministerului şi companiilor de stat subordonate"

Angajaţii CFR Călători pregătesc un miting de protest

Rectificarea bugetară negativă de la Ministerul Transporturilor, anunţată ieri de Guvern, este cauzată de faptul că ministrul Răzvan Cuc şi directorii generali ai companiilor de stat "nu sunt capabili să cheltuiască fondurile alocate prin bugetul pentru anul 2019", susţine liberalul Lucian Bode, preşedintele Comisiei pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor.

Ministerul Transporturilor ar urma să piardă, cu prilejul rectificării bugetare, 128,8 milioane lei. Din această sumă, 120 de milioane lei reprezintă tăieri de la proiectele cu finanţări externe nerambursabile şi de la cele cu finanţare rambursabilă,

Reducerea bugetară va viza şi cheltuielile de personal. Acestea vor fi diminuate, per total, cu aproape 5 milioane lei. Nici bunurile şi serviciile oferite de Ministerul Transporturilor nu scapă de rectificarea negativă. Banii alocaţi pentru acestea vor fi mai puţini cu 3,9 milioane lei.

Propunerea de rectificare bugetară a luat prin surprindere opoziţia politică şi sindicatele din domeniul feroviar, ce este în subordinea Ministerului Transporturilor.

Lucian Bode susţine: "Este inadmisibil să te lauzi cu un buget crescut cu 74% în anul 2019 comparativ cu 2018, să ai bani alocaţi şi să nu fii în stare să-i cheltuieşti. (...) Am afirmat încă de la dezbaterile pe buget că avem de-a face cu o propunere nerealistă, construită pe scenarii extrem de optimis­te, cu creşteri halucinante pe anumite componente. Acest buget a fost construit pe principiul «hârtia suportă multe». Iar acum, după doar 5 luni de la aprobarea bugetului, avem confirmarea dezastrului de la Transporturi! Dimensiunea dezas­trului de la Transporturi ni se va arăta în noiembrie la cea de-a doua rectificare bugetară, când eşecul va fi unul răsunător iar realitatea nu va mai putea fi cosmetizată!".

Proiectul de act normativ a fost postat de Ministerul Finanţelor Publice, înainte de a fi discutat şi aprobat în Consiliul Economic şi Social (CES). De altfel, şedinţa CES de la începutul săptămânii a fost amânată, deoarece reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice nu le-au putut oferi parternerilor sociali toate datele defalcate privind tăierile bugetare de la fiecare minister şi de la companiile de stat aflate în subordine. Toate aceste aspecte ar urma să fie discutate, cu patronatele şi sindicatele, în şedinţa CES care este programată să aibă loc mâine.

Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR), a declarat pentru Ziarul BURSA că lucrătorii feroviari s-au obişnuit să piardă din fonduri, la fiecare rectificare bugetară care a avut loc în ultimii 6 ani.

Liderul sindical ne-a spus: "Vinovate de tăierile bugetare sunt conducerile companiilor de stat. Banii pentru investiţii pleacă din cadrul Ministerului Transporturilor, dar nu sunt cheltuiţi de către companiile care ţin de acesta, iar infrastructura feroviară este într-o stare jalnică. Vina apraţine conducerii. Contractele de management pentru directorii companiilor de stat sunt făcute prost şi nu îi trage nimeni la răspundere materială pe manageri pentru modul defectuos în care conduc societăţile respective".

Iulian Măntescu a menţionat situaţia din ultimii ani de la compania CFR SA - Infrastructură, care nu a cheltuit niciodată, integral, bugetul alocat pentru investiţii, deşi calea ferată se degradează zilnic, iar lipsa materialului rulant este din ce în ce mai acută. El a precizat: "Urmăriţi ce s-a întâmplat cu CFR SA! Au fost alocaţi, în ultimii cinci ani, bani pentru proiectele mari şi pentru mentenanţă, dar nu au fost demarate procedurile de achiziţie publică pentru nevoile din infrastructura feroviară. Din această cauză, la sfrâşitul anului 2016, CFR SA a înregistrat un profit de 650 milioane lei, în condiţiile în care restricţiile de circulaţie feroviară s-au înmulţit din cauza degradării permanente a căii de rulare. La fel este situaţia şi în cazul CFR Călători unde, în anul 2017, un control efectuat de Ministerul Finanţelor, a constatat că societatea avea în bugetul propriu bani alocaţi de la bugetul de stat, pentru investiţii, dar pe care nu i-a cheltuit. Menţionez că în noiembrie 2017, CFR SA avea 352 de milioane lei necheltuiţi, bani alocaţi tot pentru investiţii".

Preşedintele FMLR a spus că, în condiţiile în care conducerile companiilor feroviare au cheltuit până acum sub 30% din banii alocaţi investiţiilor, cei de la Ministerul Finanţelor au dreptate când afirmă că restul sumei alocate nu poate fi cheltuită până la sfârşitul anului şi de aceea reduc semnificativ bugetul Ministerului Transporturilor.

Explicaţia lui Iulian Măntescu şi a celor de la Ministerul Finanţelor ar avea acoperire integrală, dacă bugetul de stat ar fi fost aprobat pînă la sfârşitul lunii ianuarie 2019. Ţinând cont însă că în acest an legea bugetului de stat a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie, procedurile de achiziţie au fost demarate de companiile de stat din cadrul ministerelor în luna aprilie. Până au fost încheiate contractele pentru proiectele scoase la licitaţie, dacă procedurile nu au fost contestate, s-a intrat deja în a doua jumătate a lunii mai. Practic companiile respective nu aveau cum, până la sfârşitul lunii iunie 2019, dată de referinţă pentru cei din Ministerul Finanţelor, să cheltuie 50% din sumele alocate pentru investiţii. În consecinţă, vina pentru reducerea bugetului alocat pentru investiţii la Ministerul Transporturilor nu aparţine doar conducerilor companiilor de stat, ci şi factorului politic care a adoptat şi promulgat legea bugetului de stat cu peste trei luni întârziere faţă de termenul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Amintim că, recent, membrii Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România au decis, în unanimitate, organizarea unui miting de protest, dacă la rectificarea bugetară Guvernul nu va aloca suma necesară pentru acoperirea subvenţiei la transportul de călători pe calea ferată. Protestul ar urma să aibă loc la sfârşitul sezonului estival, deoarece lucrătorii feroviari nu vor să perturbeze perioada de concediu în care se află, în această vară, multe dintre persoanele care călătoresc cu trenul.

Conform proiectului de rectificare bugetară, suma respectivă nu a fost alocată, deşi ea este necesară pentru echilibrarea bugetului CFR Călători.

George Marinescu

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Analiza este in general corecta. Dar are cineva curajul inclusiv autorul sa propuna masuri financiare corecte pentru reducerea deficitului, risipei si a privilegiilor. Sa nu uitam nici efortul mare pentru o tara mica de a achizitiona sisteme sofisticate de armament,

    Cand va trece valul electoral indifferent de coloratura guvernamentala va reveni FMI sa faca ordine prin cresterea taxarii. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Topul Firmelor din Municipiul Bucuresti 2019www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS