Gilda Lazăr, JTI: "Pentru anul în curs e prevăzută o creştere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%"

F.D.
Miscellanea / 13 decembrie 2023

Gilda Lazăr, JTI: "Pentru anul în curs e prevăzută o creştere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%"

"În Strategia fiscal bugetară 2023-2025 e prevăzută pentru anul în curs o creştere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%. Aşadar, maurul şi-a făcut datoria şi ar vrea să şi-o facă în continuare. Dar pentru asta e nevoie de stabilitate, ca să putem să ne planificăm afacerile", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, la dezbaterea online "2024, între tentaţia populistă electorală şi presiunile bugetare", organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

Reprezentantul JTI a menţionat: "În decembrie e la fel ca în iulie, când a început zvonistica referitoare la pachetul fiscal. Ultima dată când l-am văzut pe dl Ministru al Finanţelor la o dezbatere, spunea că în 2024 nu vor fi schimbări, dar că nu sunt excluse ajustări şi că s-ar putea să ducem dorul măsurilor de până acum. Deci nu se va schimba nimic, dar se va modifica pe ici, pe colo, probabil că în punctele esenţiale. Apar iar în presă tot felul de ştiri pe surse despre diverse amendări ale amendamentelor şi tot felul de controverse. Aşadar, iarna e ca vara. Mai ales pentru industria tutunului, care e ca într-o menghină, de fiecare dată când se discută despre construirea bugetului, rectificarea lui sau acoperirea unor deficite."

"Este o eroare să te concentrezi în construirea bugetului pe obţinerea de fonduri din PNRR, mai ales că aceste fonduri nu sunt toate nerambursabile, includ şi împrumuturi. Am auzit declaraţii că nu putem pierde fonduri europene de dragul predictibilităţii. Bugetul e construit pe baze aritmetice, nu economice. Am încercat să aflăm care sunt modificările aduse de aşa numita ordonanţă trenuleţ, un termen care nu există din punct de vedere fiscal şi care a intrat în folclor. Nu am reuşit, dar Ministerul Finanţelor vorbeşte în continuare de transparenţă. O să ne petrecem, iar, sfârşitul de an cu picioarele în apă rece, analizând propuneri care vor apărea azi cu aplicabilitate mâine", a punctat Dan Schwartz, consultant fiscal.

Referitor la fondurile din PNRR, potrivit oficialului JTI, industria tutunului virează anual la buget circa 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA şi alte taxe. Suma reprezintă aproximativ 14% din totalul PNRR inclusiv împrumuturile. Conform ultimei execuţii bugetare, încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 7,1% în octombrie 2023 faţă de octombrie anul trecut, în timp ce totalul accizelor a crescut cu doar 2,8%.

Pe lângă instabilitatea fiscală, industria se confruntă cu excesul de reglementare.

"Asistăm la furtuna perfectă. În momentul de faţă se află în diverse stadii de dezbatere zece iniţiative legislative care vizează sectorul tutunului. Dintre acestea, una transpune o Directivă europeană, iar o alta conţine prevederi de bun-simţ, cum ar fi interzicerea comercializării ţigaretelor electronice către minori. Restul, reprezintă prilej de declaraţii populiste pentru că, să nu uităm, 2024 va fi an electoral. Ca urmare, îndeosebi opoziţia, dar nu numai, mimează îngrijorarea şi preocuparea pentru binele public. Această instabilitate se poate traduce însă în cifre îngrijorătoare. Dacă acum contribuim cu circa 1,8% din PIB, conform unui studiu realizat de ASPES (Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale), într-un scenariu de instabilitate şi recesiune, contribuţia industriei s-ar diminua la 2,1 miliarde de euro, ceea ce ar însemna sub 1% din PIB. Un scenariu destul de sumbru. Suntem mari producători, avem fabrici, exportăm, ceea ce ne oferă greutate în economia românească. România este al doilea mare producător de ţigarete după Polonia, la egalitate cu Germania. Ca urmare, ceea ce ni se întâmplă, contează", a mai spus reprezentantul JTI.

"E un haos fiscal şi o creştere a proceselor birocratice. Observăm o accelerare, prin legislaţia stufoasă care începe şi nu se mai termină şi prin măsuri ad-hoc. Toate vor încetini creşterea economică şi vor face ca România să fie mai puţin atractivă. În 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reducerea fiscalităţii a adus multe companii din Europa la noi în ţară. Acum vom asista la un proces invers", a declarat la rândul său Laurian Lungu, analist economic.

Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte ANCMMR (Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România) crede că anul 2024 va veni cu scumpiri şi reducerea puterii de cumpărare, cu toate că şi producătorii, şi consumatorii, vor căuta soluţii: "Vom avea de la anul o serie de măsuri cum e creşterea de TVA la produsele care conţin zahăr într-o anumită cantitate, la produsele bio, produsele montane- cele care sunt produse la altitudini de 1.000-1.400 m, va creşte acciza la tutun, la alcool, la băuturile cu concentraţie mai mare de zahăr, unele micro-întreprinderi vor avea impozit pe cifra de afaceri mai mare, vor fi creşteri de taxe pentru bănci, hoteluri, restaurante. În piaţă, majorările vor fi mai ample, pentru că se vor cascada. Vom observa un fenomen de down-trade, consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, producătorii la rândul lor vor reduce cantitatea, pentru a menţine preţul plafonat. În plus, avem legislaţie referitoare la ambalaje, o bătaie foarte mare de cap, care duce până la urmă la creşteri de costuri şi de preţuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare."

Pentru Sorin Orzac, prim vicepreşedinte Uniunea Naţională a Patronatului Român, implicarea directă şi reală a mediului de afaceri în actul de guvernare este cheia pentru rezolvarea încetinirii creşterii economice şi a haosului legislativ: "Din punctul nostru de vedere, ca antreprenori, e vizibil că oamenii au din ce în ce mai puţini bani, sunt mai atenţi la cheltuieli. Am văzut în Germania cum la magazinele cu produse ieftine erau cozi, iar la cele obişnuite aproape nimeni. Au mai rămas două categorii- cei care au mare grijă de buget şi cei care îşi permit oricum să cumpere produse scumpe. Clasa de mijloc începe să dispară în Germania, e clar că va urma şi la noi un fenomen similar. Ar trebui să luăm iniţiativa şi să ne implicăm. Pentru că toţi suntem buni în ceea ce facem în domeniile noastre. Şi să avem un dialog cu guvernanţii, să venim cu propuneri productive, să ne plângem mai puţin şi să îndemnăm politicienii să renunţe la populism. Ideea e să fim ascultaţi şi să devenim o forţă".

"Dacă anul 2024 va fi dificil şi aglomerat pentru că e un an electoral, în anul 2025 vom primi nota de plată. Atunci va trece febra electorală şi indiferent cine câştigă alegerile va trebui să umple gaura bugetară lărgită şi adâncită ", a concluzionat Gilda Lazăr.

APA NOVA
eximbank.ro
danescu.ro
boromir.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9751
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5879
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0460
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8059
Gram de aur (XAU)Gram de aur351.6538

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
domeniileostrov.ro
ccib.ro
tophotelconference.ro
mastercommunications.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb