Inteligenţa artificială începe să reducă cererea de forţă de muncă în unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar angajaţii aflaţi la început de carieră par să fie cei mai vulnerabili, potrivit unei analize Goldman Sachs.
Cele mai vizibile efecte apar în call-centere, software, consultanţă de management şi publicitate, unde ocuparea forţei de muncă a coborât semnificativ sub tendinţele istorice, iar Goldman Sachs a constatat că sectoarele cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au înregistrat o creştere mai lentă a numărului de locuri de muncă începând cu a doua jumătate a anului 2022, a transmis sursa citată.
Legătura dintre utilizarea AI şi încetinirea angajărilor este deosebit de vizibilă în Germania, Australia şi Statele Unite, iar în call-centere diferenţele faţă de tendinţele istorice sunt cele mai mari: numărul angajaţilor din acest sector este cu 39% sub tendinţă în SUA, cu 33% în Canada şi cu 27% în Germania, a precizat Goldman Sachs.
Impactul este mai puternic în cazul persoanelor care încearcă să intre pe piaţa muncii, analiza arătând că efectele negative asociate AI sunt cele mai pronunţate în rândul angajaţilor entry-level, iar pentru aceştia efectul este mult mai mare, depăşind 0,6 puncte procentuale în Australia şi 0,2 puncte procentuale în Statele Unite, a relatat sursa citată.
La nivelul întregii pieţe a muncii, impactul este încă relativ redus, dar presiunile apar pe măsură ce utilizarea AI se extinde rapid, rata de utilizare în principalele economii dezvoltate situându-se deja la aproximativ 15%-20%, Franţa, Statele Unite, Olanda şi Marea Britanie aflându-se printre liderii adoptării, în timp ce Italia, Japonia şi Noua Zeelandă se situează la niveluri mai reduse, a încheiat Goldman Sachs.



















































Opinia Cititorului