Guvernul a adoptat Memorandumul privind măsuri de reformă a pieţei de energie pe termen scurt

Guvernul a adoptat Memorandumul care cuprinde măsuri de reformă a pieţei de energie pe termen scurt, pentru a avea preţuri corecte la consumatorii finali. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că până în 2032, România poate să se transforme din importator de energie în exportator de energie.

Bogdan Ivan, ministrul energiei, a declarat după şedinţa de Guvern că vorbim despre un proces amplu de discuţii, negocieri, derulat în ultimele două luni de zile, împreună cu Autoritatea de reglementare, cu structurile patronale ale producătorilor, furnizorilor, distribuitorilor, împreună cu membrii Guvernului României, pentru un set de măsuri care să ducă la o reducere a preţului la consumatorul final.

”În această formulă guvernamentală am ajuns, în urmă cu două luni de zile, fix în momentul în care schema de plafonare-compensare a preţului la energie electrică din România a ajuns la final, la data de 1 iulie, ceea ce a adus ca pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii, preţul final al facturii să fie unul chiar şi dublu. Sunt în România 3,7 milioane de puncte de consum de gospodării care, dacă până în luna iulie aveau un consum în jurul cifrei de 100 kWh şi un preţ estimativ de 70 lei pe fiecare factură, este evident că odată cu eliminarea acestei scheme de plafonare a preţului la energie electrică, date fiind preţurile în piaţă, au ajuns să plătească facturi chiar şi duble. Pentru oamenii care au venituri modeste, oamenii care au venituri sub 1.950 lei, în prima săptămână după instalarea guvernului am instituit o schemă împreună cu Ministerul Muncii, prin care persoanele vulnerabile, aproximativ 4 milioane de oameni, din 2.1 milioane puncte de consum, să beneficieze de o bonificaţie de 50 lei, care se acopere aproximativ 60-70% din această creştere a preţului la consumatorul final”, a arătat ministrul.

Ivan a precizat că România a ajuns astăzi să aibă unul dintre cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană, în urma unor măsuri din ultimii 10 ani, după scoaterea din producţie a capacităţilor de energie în bandă, bazate pe cărbune şi pe gaz, în proporţie de peste 56%.

”În momentul de faţă, dată fiind această situaţie şi eliminarea schemei, am căutat soluţii împreună cu cei mai buni specialişti din piaţă, din minister şi din autorităţile de reglementare pentru a scădea preţul la consumatorul final, prin măsuri de piaţă şi pentru a creşte capacităţile de producţie”, a menţionat ministrul.

Bogdan Ivan a mai spus că România şi-a asumat prin PNRR, prin ţintele de decarbonizare, unele dintre cele mai ambiţioase proiecte de reducere a emisiilor de CO2 din toată Uniunea Europeană.

”Faptul că şi-a asumat că va elimina exploatarea cărbunelui şi utilizarea centralelor pe cărbune până la finalul lui 2025, în comparaţie cu Polonia sau Germania, care şi-au stabilit ca termene anul 2039, respectiv 2049, a făcut ca România să se confrunte cu această decizie, care România a asumat-o, de a închide mai bine de jumătate din capacităţile de producţie al energiei în bandă, lucru care a transformat România dintr-un exportator net de energie şi o ţară care avea un mix foarte echilibrat de energie în importator net de energie. Importator net de energie în perioada de vârf de consum, adică între ora şase şi zece seara, când preţurile pe bursă pot să fie şi de 500, 700 sau de 1000 de ori mai mari decât preţul la care România vinde energie în timpul zilei, când avem soare şi în Bulgaria, şi în România, şi în Moldova, şi în Ungaria, şi în Austria”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul a prezentat planul pe termen scurt, mediu şi lung pentru a transforma România, pe de o parte, din importator net de energie în exportator net de energie, iar pe de altă parte, să ducă România ca şi consumator final la un preţ sub media Uniunii Europene, în condiţiile în care astăzi suntem în top 4 ţări în EU ca şi preţ la consumatorul final.

”Din acest punct de vedere, avem câteva proiecte care unele au fost începute şi acum 30 de ani, unele acum 10 ani, avem întârzieri sistemice la foarte multe proiecte care trebuiau să înlocuiască capacităţile de producţie a energiei electrice în bandă de la Complexul energetic Oltenia, care au întârzieri 3 sau chiar 4 ani. Acolo avem un focus foarte clar, am organizat împreună cu colegii din minister echipe de responsabili, săptămânal, raport fizic, raport financiar, pentru ca toate aceste proiecte să intre în producţie”, a afirmat Ivan.

Despre proiectele Hidroelectrica, unele intre ele începute chiar şi în 1985, sunt în momentul de faţă în proporţie de peste 70-80% finalizate, dar datorită unor activităţi în zona contestaţiilor cu privire la avizele de mediu, ele sunt blocate.

”Acolo am început o discuţie foarte pragmatică, inclusiv cu Ministerul Mediului, pentru a vedea care sunt situaţiile ce pot să fie deblocate şi care sunt situaţiile care mai necesită avize suplimentare. Cred foarte mult în protecţia mediului, dar în acelaşi timp cred foarte mult că avem nevoie de energie electrică ieftină”, a spus ministrul.

Despre termocentrala Iernut, ministrul Energiei a spus că ”suntem într-o situaţie foarte complicată, compania care a câştigat achiziţia fiind în insolvenţă”.

Ministrul Energiei a menţionat că, pentru a pune pe masă soluţii, au doi piloni principali, creşterea capacităţilor noastre de producţie şi stocarea energiei electrice.

”Am luat absolut fiecare proiect aflat în stadiul de proiect, aflat în stadiul de procedură de achiziţie, aflat în stadiul de implementare sau pentru care avem finanţare, public sau privat, am creat împreună cu colegii mei o matrice foarte clară prin care arătăm cum, până în 2032, România poate să se transforme din importator de energie în exportator de energie”, a spus ministrul, adăugând că are o analiză foarte clară asupra capacităţilor de producţie.

”Din punct de vedere al angajamentelor pe care le avem şi al contractelor de finanţare şi al graficului de execuţie, până la finalul anului viitor o să punem în funcţiune alţi 435 de megawatt din solar iar din PNRR-ul avem alţi 1100 de megawatt pe care îi pregătim să-i punem în funcţie până la finalul anului viitor”, a spus el.

Ministrul a anunţat că a fost elaborate un mecanism prin care în următoarele trei luni de zile, împreună cu operatorii din piaţă să creeze principiul achizitorului unic, care va duce la o reducere a costului tehnologic final a pierderilor pe reţea a operatorilor de transport şi furnizarea energiei electrice, lucru care automat va duce la scăderea preţului pentru consumatorul final.

”Astăzi, energia electrică activă, preţul cu care pleacă de la producător în urma contractelor bilaterale sau în urma preţului zile următoare de pe bursă este de aproximativ 50%. Diferenţa sunt tarife de transport a energiei electrice, distribuţie, furnizare, sunt accize, sunt TVA şi alte taxe. Lucrând la acest mecanism, vom putea să reducem automat şi preţul final”, a spus el.

Ministrul a mai afirmat că de asemenea, un rol extrem de important îl are un mecanism care funcţionează cu succes în state membre ale Uniunii Europene şi anume tarife dinamice, implementare masivă la nivel naţional a contorizării inteligente.

”Din acest punct de vedere pot să vă spun că astăzi 16% dintre consumatorii din România consumă aproximativ jumătate din toată energia consumată în ţara noastră. Ţinta noastră este să începem cu aceşti consumatori mari, aproximativ un milion şi jumătate, pentru care împreună cu furnizorii vrem să creăm platforme informatice integrate, în care să avem o viziune foarte clară, raportată din 15 în 15 minute, referitoare la consum, la modul în care se pot compune ofertele furnizorilor de energie”, a spus Bogdan Ivan.