Premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru un amplu pachet fiscal, justificând măsurile ca fiind o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate, în contextul unei situaţii economice critice. În discursul său, şeful Guvernului a subliniat că deficitul bugetar de peste 9,3% din PIB înregistrat anul trecut este cel mai mare din Uniunea Europeană, iar continuarea acestui ritm ar aduce costuri imense: „Vom avea taxe mult mai mari, preţuri mai mari, dobânzi mai mari, o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar. Ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 16 ani”.
Astfel, pachetul de măsuri prezentat a fost conceput nu doar pentru a aduce echilibru fiscal, ci şi pentru a evita colapsul bugetar şi excluderea României de la fondurile europene, în lipsa unor reforme consistente. Printre cele mai importante măsuri din noua lege se regăsesc reorganizarea sistemului de TVA - cu o cotă standard de 21% şi o cotă redusă de 11% - şi creşterea accizelor cu 10% pentru alcool, tutun şi carburanţi. În plus, pensiile mai mari de 3.000 de lei vor fi supuse contribuţiei pentru sănătate (CASS), în încercarea de a reechilibra un sistem în care, conform premierului, „avem puţin peste 6 milioane de contribuabili şi peste 16 milioane de beneficiari”. De asemenea, dividendele şi dobânzile vor fi impozitate cu 16%, respectiv 10%, în timp ce băncile vor achita un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de până la 4%.
Veniturile din jocuri de noroc vor fi de asemenea supraimpozitate, într-un sistem progresiv ce ajunge până la 40% pentru sume mari, în vreme ce veniturile din predarea de metale feroase şi neferoase din patrimoniul personal vor fi, la rândul lor, impozitate. Legea prevede şi un regim clar pentru contribuţiile de asigurări de sănătate, inclusiv pentru pensionarii cu venituri mai mari şi pentru beneficiarii de indemnizaţii speciale. În plus, este introdus un regim fiscal clar pentru veniturile din pensii din străinătate şi din fonduri private. Accizele sunt revizuite până în 2026, iar TVA-ul pentru locuinţele sub 600.000 de lei se menţine la 9% doar până la 31 iulie 2026, cu condiţii stricte.
Aceste măsuri sunt însoţite de limitarea sporurilor şi angajărilor în instituţiile publice şi de o raţionalizare a cheltuielilor bugetare. În educaţie, bursele de merit vor fi restricţionate la un maximum de 15% din elevii fiecărei clase, doar pentru cei cu medii de cel puţin 9, în timp ce norma didactică va creşte cu două ore.
Premierul Ilie Bolojan a spus că, deşi aceste măsuri nu sunt populare, ele sunt necesare, că a trecut vremea inacţiunii şi a improvizaţiilor şi a precizat: „Sunt un premier cu mandatul pe masă şi tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi premier”.
În paralel cu asumarea răspunderii pentru actualul pachet fiscal, premierul Ilie Bolojan a anunţat pregătirea unui al doilea set de măsuri, care va fi prezentat Parlamentului până la finalul lunii iulie. Acest nou pachet, aflat în lucru la nivel guvernamental, are ca obiectiv continuarea reformei structurale a statului român şi vizează aspecte esenţiale ale administraţiei, pensiilor şi eficienţei bugetare. Una dintre cele mai aşteptate componente este reforma pensiilor speciale. Premierul a precizat că aceasta va include măsuri de aliniere a vârstei de pensionare pentru toate categoriile profesionale la nivelul general, în încercarea de a pune capăt privilegiilor nejustificate şi de a restabili principiul echităţii în sistemul de pensii: „Vom reveni până la finalul lui iulie în faţa Parlamentului. Vorbim de reforma pensiilor speciale, intrarea la pensie la vârsta generală”.
O altă direcţie majoră va fi restructurarea autorităţilor autonome cu statut special, precum ASF şi ANCOM. Aceste instituţii vor fi supuse, potrivit şefului Guvernului, unei reevaluări profunde, urmând să fie redimensionate, reconfigurate sau chiar comasate, în funcţie de eficienţa demonstrată. Reforma va include de asemenea şi o reducere a aparatului central al administraţiei publice, în linie cu angajamentul Guvernului de a elimina „sinecurile” şi posturile create artificial în scopuri politice sau clientelare. În al doilea pachet, guvernul va mai aduce modificări legislative pentru combaterea evaziunii fiscale, în special prin digitalizare şi controale mai eficiente, cu scopul de a recupera miliardele pierdute anual. Accesarea accelerată a fondurilor europene este de asemenea o al prioritate în următorul pachet de măsuri, întrucât, potrivit lui Ilie Bolojan, fără progres în reforme, România riscă să piardă sprijinul financiar extern esenţial pentru dezvoltare.
La finalul şedinţei de plen, deputatul George Simion, preşedintele AUR a anunţat că opoziţia va înainte o moţiune de cenzură la adresa guvernului Bolojan, prin prisma neacceptării de către Executiv niciunuia din cele peste 200 amendamente formulate de AUR şi nici a amendamentelor formulate de confederaţiile naţionale sindicale şi de sindicatele din Sănătate şi Educaţie. Termenul în care opoziţia poate formula moţiune de cenzură este de trei zile de la data asumării răspunderii guvernamentale.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a precizat că, deşi social-democraţii nu sunt mulţumiţi deplin de acest pachet fiscal, el este rodul unui compromis politic şi a afirmat că niciun parlamentar PSD nu va vota pentru moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie.
Opinia Cititorului