IANCU GUDA, PREŞEDINTELE AAFBR:"Majorarea salariului minim va descuraja antreprenoriatul şi va creşte şomajul în rândul tinerilor"

A.T.
Ziarul BURSA #Companii / 7 iulie 2017

"Majorarea salariului minim va descuraja antreprenoriatul şi va creşte şomajul în rândul tinerilor"

Majorarea salariului minim, conform prevederilor din noul program de guvernare, va duce la descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici şi la creşterea şomajului în rândul tinerilor, potrivit unui studiu de impact realizat de domnul Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Lector Institutul Bancar Român (IBR).

Domnia sa a precizat că salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii 8 ani, noul plan de guvernare indicând alte 3 majorări până în anul 2020, când acesta ar urma să ajungă la 2.400 lei, faţă de nivelul actual de 1.450 lei. Astfel, ponderea salariului minim în nivelul mediu a crescut de la 27%, în anul 2008, şi poate depăşi nivelul de 60% până în 2020.

Preşedintele AAFBR a mai adăugat că această dinamică confirmă faptul că majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii înregistrate la nivelul mediului de afaceri.

Domnia sa a declarat: "În acest context, mă aştept la persistenţa efectelor negative pe termen scurt cauzate de majorarea nesustenabilă a salariului minim: descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici, creşterea şomajului în rândul tinerilor".

Iancu Guda precizează, în cadrul studiului, că realitatea ultimilor zece ani indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid).

Domnia sa menţionează: "În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung".

Potrivit studiului, Programul de Guvernare 2017 - 2020 prezentat de către noul guvern propune o serie de modificări de ordin fiscal, social şi investiţional. Din perspectiva remunerării muncii şi sarcinii fiscale aferente, există două propuneri cu impact important asupra companiilor: nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 şi 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei în 2018, 2640 lei în 2019 şi 3000 lei în 2020. În prezent, salariul minim brut este de 1450 de lei pe lună; reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% şi a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 euro, cât sunt în prezent pentru plata a 100 euro net, la 161 euro.

Conform analizei, câteva sectoare au înregistrat o creştere constantă a cheltuielilor cu personalul relativ la totalul cheltuielilor de exploatare. Astfel, cu excepţia sectorului IT, unde creşterea salariilor se înregistrează pe fondul excesului de cerere, restul sectoarelor înregistrează o pondere semnificativă a angajaţilor plătiţi la nivelul salariului minim.

La nivel microeconomic, majorarea salariului minim pe economie poate avea efecte de ambele părţi, în funcţie de orizontul de timp considerat, precum şi de ecoul efectelor (prima rundă, a doua rundă etc.).

Preşedintele AAFBR a declarat că pe termen scurt - efectele sunt vizibile cu preponderenţă la nivel microeconomic, şi sunt mai degrabă negative.

Potrivit analizei, companiile româneşti arată o elasticitate destul de redusă - drept dovadă, perioadele de creştere ale consumului au fost însoţite de avansul importurilor şi creşterea mult mai lentă a producţiei interne. Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active. O situaţie similară este cea întâlnită în cazul asanării şi îndepărtării gunoaielor, sau serviciilor prestate în principal companiilor, cu valoare adăugată mai mică.

De asemenea, poate duce la descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli.

Studiul de impact mai precizează: "Analizând acest fenomen de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, observăm o relativă plafonare a numărului de companii nou înfiinţate în perioada 2011-2015, şi o revenire lentă ulterior. În orice caz, numărul de companii care şi-au întrerupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decât cel al SRL-urilor nou înfiinţate".

Poate avea loc, de asemenea, accentuarea fenomenului polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii-mari.

Astfel, la nivelul întregului mediu de afaceri ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de exploatare a crescut de la 9% în anul 2008, la 10% în anul 2015, urmând să ajungă aproape de 18% până în anul 2020. În acelaşi timp, microîntreprinderile - companiile cu venituri sub 500.000 EUR- au înregistrat aproape o dublare a acestei ponderi, de la 11% în anul 2008 la aproape 20% în anul 2015, urmând să ajungă la aproape 35% în anul 2020.

Totodată, există posibilitatea creşterii şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat prezentate în analiză, deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE şi aproape de şomajul natural în marile oraşe, situaţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%. Deşi şomjaul ridicat în rândul tinerilor poate fi determinat şi de inelasticitatea ofertei de muncă - aşteptările destul de ridicate ale tinerilor educaţi, creşterea salariului minim pe economie ridică o barieră dificilă pentru tinerii din micile oraşe, care generează oricum acest fenomen.

Potrivit analizei, pe termen mediu-lung (3-5 ani) - efectele sunt vizibile cu preponderenţă la nivel macroeconomic, şi pot fi pozitive mediului de afaceri doar într-un anumit context proprice, respectiv o spirală cu efecte multiple care poate funcţiona favorabil doar în următoarea succesiune: creşterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, să fie orientată către consum; consumul să antreneze producţia internă, care să fie elastică prin spirit antreprenorial, inovare şi investiţii.

În plus, pentru ca etapa anterioară să se realizeze, mediul de afaceri are nevoie de următoarele conditii: predictibilitate (fiscală, juridică), reforme structurale (lupta împotriva corupţiei şi economiei subterane, debirocratizare).

Studiul mai menţionează că este nevoie ca mărirea producţiei interne să fie sustenabilă din perspectiva managementului financiar. Aceasta implică o structură corespunzătoare a capitalurilor, investiţii productive şi creşterea marginilor de profitabilitate ale companiilor. Pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung, majoritatea profiturilor astfel obţinuţe ar trebui reinvestite în companie pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti în contextul concurenţei acerbe (creşterea consumului va atrage interesul jucătorilor internaţionali care încă nu sunt prezenţi în piaţa locală). În contextul în care noile propuneri fiscale indică eliminarea impozitului pe dividend începând cu anul 2018, scenariul reinvestirii profiturilor este foarte puţin probabil.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Asi vrea să știu dacă cei care fac studiile cât și cei care se împotrivesc au salariile minime pe economie.. Să trăiască ei cu 1250 lei pe lună,mai ales în perioada de iarnă, să plătească întreținerea, ratele, școala copilului etc. Să mă slăbească cu productivitatea, acum nu se poate spune că cineva te plătește fără să lucrezi..

    iancu guda,eu de 3 ani am ales sa parasesc romania. si sa nu mai fiu umilit cu maretul salar,minim. cred ca te pot ajuta. [Fragment eliminat, conform regulamentului.]

    [Mesaj eliminat, conform regulamentului.]

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro