English
Cele mai mari nouă bănci din România trebuie să îşi asigure, în următorul an, capital suplimentar, până la 2% din valoarea expunerilor la risc, şi să adopte o politică mai prudentă de dividende, pentru a putea face turbulenţelor care se anunţă din 2023 în economiile statelor UE.
În şedinţa Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM) din 20 octombrie a fost luată decizia de a majora amortizorul anticiclic de capital, sintagma folosită pentru solicitarea adresată băncilor de a strânge capital suplimentar.
Amortizorul de capital pentru riscul sistemic aplicat tuturor expunerilor băncilor sistemice (credite şi alte investiţii ale acestora) a fost introdus începând cu 30 iunie 2018, "cu scopul de a susţine procesul de administrare adecvată a riscului de credit şi de creştere a rezilienţei sectorului bancar împotriva unor şocuri neanticipate, pe fondul unor circumstanţe structurale nefavorabile", după cum preciza atunci CNSM.
Din cele nouă bănci de importanţă sistemică în România, în acest moment cea mai mare este Banca Transilvania, care are şi cel mai ridicat amortizor suplimentar de capital pentru anul viitor, 2%. Urmează Unicredit, BRD, BCR cu 1,5%, Raiffeisen, cu 1%. De altfel, toate băncile, nu doar cele de importantă sistemică, va trebui să îşi majoreze acest indicator, de la 0,5% la 1% din 2023, pentru a traversa mai bine un an care se anunţă dificil.
• Vom avea noi măsuri pentru reducerea riscului?
La finalul anului 2019, la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudentială, BNR impunea celor nouă bănci sistemice să deţină capital suplimentar pentru 2020 la nivelul de 2% din valoarea expunerii la risc pentru cinci din cele nouă bănci (BCR, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC Bank şi OTP Bank-singura unde creşterea de la 1,5% anterior). În cazul altor patru bănci sistemice, BRD-Groupe Societe Generale, Unicredit, Alpha Bank şi Garanti Bank, cerinţa suplimentară de capital fusese menţinută la acelaşi nivel, de 1%.
După cum se vede, recomandarea la nivelul anului 2022 vizează o singură bancă pentru ţinta de 2%, spre deosebire de situaţia din 2019 unde erau cinci, fapt justificat prin apariţia unor reglementări noi la nivel european şi prin dorinţa de a nu pune încă presiune pe sistemul bancar.
Dar asta nu înseamă că nu vor urma şi alte măsuri pentru reducerea riscului, dacă situaţia economică generală se degradează în Europa. Din discuţia pe care am avut-o cu Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR, rezultă că autorităţile vor recomanda băncilor să aibă, în 2023, o politică mult mai prudentă în ceea ce priveşte dividendele acordate acţionarilor, pentru a economisi capital suplimentar.
• Cum stă România în clasamentul european al creditelor neperformante?
Potrivit Statista, în al doilea trimestru din 2022, media la nivelul UE era de 1,8%, cu state precum Germania (1%), Suedia (0,25%), Cehia (1,1%), Olanda (1,3%), Danemarca (1,4%) plasându-se sub medie. "Performerii" erau Grecia - cu 5,2%, Polonia (4,2% - poate din acest motiv Polonia a ezitat să adopte o politică mai agresivă de creştere a dobânzilor), Ungaria (3,7%), Bulgaria şi Cipru (3,5%), Portugalia (3,3%) şi România - cu 2,9% din credite neperformante.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.10.2022, 12:32)
"statistica" are un grafic relativ scurt.
din lunga istorie a ciclurilor de expansiune si contractie a creditelor in sistemul bancar reiese ca la 14 ani de credit apare mereu 4 -5 ani busitura.
cand creditele neperformante cresc din minime in maxime - inseamna deteriorare credit (degradare) inseamna cost foarte ridicat pentru populatiea tarii respective cu traiul
cand creditele neperformante descresc din maxime spre minime - inseamna repararea creditului (in timp ce se pun la gat alte credite pe dobanzi variabile =bombe cu ceas date intentionat la milioane de romani)
cand creditele neperformante stau pe minime - inseama expansiune CREDIT si expansiune Economica DARRRRR (cum intotdeauna exista un dar dat de cel de sus) daca faza de expansiune atinge iar maxim in bufeu inflationist exista riscum de pierderi locuri de munca, somaj ridicat, costuri de trai ridicat .... unde cu aproximatie milioanele de oameni ce au luat dobanzi variabile (sau cele tizer ce expira la 3-5-7 ani) se vor intalni cu: venituri in familie in cadere, numar persoane in familie de intretinut in crestere; costuri reale in crestere utilitati -energie-curent-taxe-etc marite SI cu riscum de a se dubla sau tripla ratele nominale daca nimereste exac cund dobanzile de referinta explodeaza.
Acest comportament duce ciclic iar la deteriorarea crediteleor si asuprirea mai intensa a economiei; va forma iar unlag in executare pe 1-2 ani si sute de mii de familii vor fi nenoricite iar de catre banci; dasta doar daca nu va intra guvernul si va injecta ceva liciditate in conturile cetatenilor rapid de tot inanite de propagarea prabusirii ciclului economi /de credit; si asta daca cetatenii in risc vor intelege ca banii "primiti" nu sunt pentru consum ci pentru a trece peste problemele financiare ce ar urma. (dar 95% vad pomana primita de la gov ca pe un cozonac; dupa ce vor manca cozunacul vor pierde casele in favoarea bancilor).
Acesta este ciclul creditelor in piata; nu degeaba turcia s-a panicat cu inflatia ca sa spele creditele neperformante ce dadeau semnal de crestere... acum ele au coborta iar pe minime... turcia se panica sa nu se repeta 2003 iar...
In romania ciclul creditelor neperformante pe minime nu a tinut mai mult de 5-7 maxim 10 ani... este o ciclitate ce va duce ISTORIC la minime si la MAXIME.
Cand "inflatia reala compusa" / Viata incepe sa se scumpeasca teribil (din cauza formarii de piramide colaterala in piata de credite jucate de corporatii si investitori mari) si va afecta cetatenii de rand atunci incepe sa buseasca crizele reale ciclice si va duce la pierderi de locuinte /investitii... va matura chiar si invesitori mari ce nu inteleg in calicia lor de expansiune credit ca pot sugruma si prabusii piata oamenilor de rand; ei se bucura pe moment ca au pus mana pe etc active simultan generad infatie si prabusind consumul; unde miile sutele de miii milioanele de metrii patrati de active create vor sta goale in timp ce oamenii de rand au risc mare de a sta in saracie, cu masini ruginite parcate si cu punere de borcane la beci.
In timp ce unul se imbogateste rapid prin credit fura puterea celor din jur!!
De fel se deschide accesul la "saraci" im momente si in forme contractuale total nefavorabile; unde "afacerile" bune sunt de mult vandute la preturi , contracte si dobanzi cu mult mai bune.
Sa vedem cum jucam perioada 2023-2024-2025-2026 Recul ce urmeaza sa vina din Creditul USA si din creditul global ce a atins in momentul acestui coment un MAXIM MAXIM de EXUBERANTA si SUPRAINDATORARE REALA LA ACTIVE SUPRAEVALUATE RAU DIN TRENDUL LUNG NATURAL!!!
Sa vedem Domnule Isarescule cum trecem din "am intrat intr-o NOUA ERA" - stiti dumneavoastra documentul emise din criza precedenta!
Si Iovanitia "Trebuie sa ne obisnuim cu noul normal".
Analiza mea arata ca urmeaza sa mai dati ceva soc de masa monetara ca sa catapultati ceva mai sus randamentele care oricum sunt negative acum in anticipatie de corectare active din piata reala.
Dar cu ce cost?
Cu cost de EXPLOZIE IN SOMAJ in UNIUNEA EUROPEANA si in ROMANIA plasat in viitorul nu foarte indepartat.
O parte de "somajul" romaniei are norocul varstei (unde priamida populatiei) arata ca va intra anticipat la decese naturale si nici de pensii nu se vor mai atinge ca pondere in piata.
PS: inflatia nu este consumata inca ca puseu final!!!
s c cret