Programul „Înapoi Acasă”, anunţat cu solemnitate de AUR ca un răspuns la „eşecul statului român faţă de Diaspora” şi lansat în 24 ianuarie, nu este, în acest moment, nici program, nici politică publică, nici măcar un proiect conturat, ci o operaţiune de marketing politic ambalată emoţional, în jurul unei promisiuni vagi şi al unei platforme de colectare de date personale. Dincolo de retorica patriotică, de invocarea Zilei Unirii şi de mesajele mobilizatoare despre „românii de peste graniţe”, ceea ce există concret este un formular online care adună informaţii detaliate despre viaţa, opţiunile, veniturile, planurile şi vulnerabilităţile românilor din Diaspora, fără ca AUR să ofere în schimb vreo măsură, vreo finanţare, vreo infrastructură administrativă sau vreo garanţie instituţională.
AUR vorbeşte despre un „ghişeu unic pentru Diaspora”, dar nu explică cum funcţionează acest ghişeu, în ce cadru legal, cu ce personal, cu ce buget şi cu ce competenţe reale. În absenţa oricărei puteri executive, partidul condus de George Simion îşi asumă un rol pe care nu îl poate exercita decât simbolic, iar promisiunea că va „gestiona cazurile pas cu pas” rămâne o formulă de campanie, nu un angajament operaţional. Din analiza datelor conţinute de platforma inapoiacasa.ro, am constatat că aceasta nu oferă soluţii, ci pune întrebări; nu rezolvă probleme, ci le inventariază; nu construieşte drumuri de întoarcere, ci adună răspunsuri despre ce ar trebui să existe, cândva, pentru ca oamenii să se întoarcă.
Românilor din Diaspora li se cere să spună dacă ar reveni în ţară „dacă s-ar ivi condiţiile potrivite”, care sunt motivele pentru care nu se întorc, ce salariu ar accepta, unde ar vrea să lucreze, ce studii au, ce experienţă profesională, ce planuri de afaceri, ce nevoi au pentru copii, pentru sănătate, pentru pensie. Li se cere chiar să îşi încarce CV-ul. Totul este formulat ca un exerciţiu de empatie politică, dar, în esenţă, este o cercetare sociologică mascată, realizată pe gratis, cu date personale brute furnizate voluntar de oameni care primesc în schimb doar promisiunea vagă că „nu sunt singuri”. Întrebarea este cine garantează că datele personale şi CV-urile colectate de la cetăţenii români din Diaspora vor fi protejate conform regulamentului european în materie - GDPR - şi nu vor fi utilizate de către cei din AUR în alte scopuri?
Această abordare aminteşte izbitor de promisiunea apartamentelor la 35.000 de euro, lansată tot ca o soluţie salvatoare şi abandonată ulterior în zona de explicaţii, reinterpretări şi justificări. Şi atunci, ca şi acum, AUR a mizat pe emoţie, pe speranţă şi pe frustrarea reală a oamenilor, fără să aibă în spate un mecanism fezabil, dar a adunat zeci de mii de date personale ale cetăţenilor care îşi doreau astfel de locuinţe. Diferenţa este că, de această dată, partidul nu mai promite explicit ceva imposibil de livrat imediat, ci colectează date despre ce ar trebui să promită în viitor.
Nu există, în prezent, nicio măsură concretă pentru repatrierea românilor, niciun program de stimulente, nicio schemă fiscală, nicio alocare bugetară, nicio politică de locuire, nicio reformă administrativă asumată. Există doar un discurs despre „eşecul statului” şi o platformă care mută responsabilitatea pe umerii cetăţenilor: spuneţi-ne voi ce vreţi, iar noi vom transforma aceste răspunsuri într-o „strategie”. Cu alte cuvinte, nu AUR vine cu un program pentru Diaspora, ci Diaspora este invitată să scrie, prin formulare online, programul de care AUR va vorbi ulterior.
În termeni politici, „Înapoi Acasă” nu este o politică publică, ci o bază de date. Nu este un instrument de guvernare, ci un instrument de campanie. Nu este un răspuns la eşecul statului, ci o exploatare a acestui eşec pentru capital electoral. Iar până când AUR va putea arăta ceva mai mult decât un formular, promisiunea rămâne exact atât: o promisiune fără acoperire, ambalată frumos, emoţional, patriotic, dar lipsită de substanţă, la fel ca alte oferte spectaculoase care au produs titluri, nu rezultate.












































1. Haur=Gunoi
(mesaj trimis de Matei în data de 27.01.2026, 00:19)
Din nou o acțiune de marketing, la fel ca aia cu casele. Le-a dat clanțe în loc de case, acum colectează datele personale și apoi le vor vinde la ruși pe câțiva lei.