Studiu: Încălzirea globală s-a accelerat după 2015

Ritmul încălzirii globale s-a accelerat în mod „semnificativ din punct de vedere statistic” în ultimul deceniu, potrivit unui studiu publicat de cercetători de la Institutul Potsdam pentru Cercetări asupra Impacturilor Climatice. Analiza, publicată în revista ştiinţifică Geophysical Research Letters, sugerează că planeta se încălzeşte astăzi într-un ritm mai rapid decât în ultimele decenii, potrivit AFP. Potrivit studiului, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 0,35 grade Celsius pe deceniu în ultimii zece ani, comparativ cu puţin sub 0,2 grade Celsius pe deceniu între anii 1970 şi 2015. Autorul principal al cercetării, climatologul Stefan Rahmstorf, afirmă că aceasta reprezintă cea mai mare rată de încălzire observată de la începutul măsurătorilor meteorologice moderne, în 1880. Pentru analiză, cercetătorii au utilizat seturi de date climatice provenite de la: NASA, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică, Berkeley Earth.

Statisticianul american Grant Foster, coautor al studiului, a explicat că analiza a eliminat principalele influenţe naturale care pot distorsiona tendinţa pe termen lung, precum fenomenul El Niño, erupţiile vulcanice sau variaţiile activităţii solare.

Scopul a fost reducerea „zgomotului” din date pentru a evidenţia mai clar semnalul încălzirii climatice.

• Pragul de 1,5 grade Celsius ar putea fi depăşit înainte de 2030

Dacă ritmul actual de creştere a temperaturii se menţine, cercetătorii avertizează că obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris - limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial - ar putea fi depăşit în mod durabil înainte de anul 2030. Recordurile recente par să confirme această tendinţă. Anii 2023, 2024 şi 2025 au fost cei mai călduroşi din istoria măsurătorilor meteorologice, iar 2024 a stabilit un record absolut. Chiar şi după eliminarea influenţei fenomenului El Niño şi a ciclurilor solare, 2023 şi 2024 rămân cei mai fierbinţi ani înregistraţi vreodată.

• Dezbateri în comunitatea ştiinţifică

Deşi studiul indică o accelerare clară a încălzirii, nu toţi specialiştii sunt de acord asupra interpretării rezultatelor. Climatologul Zeke Hausfather consideră că există un consens tot mai larg privind detectarea unei accelerări recente, dar avertizează că metodele statistice folosite pentru eliminarea variaţiilor naturale nu sunt perfecte. Un alt studiu publicat în 2024 în revista Communications Earth & Environment a sugerat că datele disponibile nu demonstrează încă în mod robust o accelerare clară a încălzirii, recordurile recente putând fi compatibile cu tendinţa de creştere constantă observată din anii 1970.

• Rolul aerosolilor în evoluţia temperaturilor

Un alt factor analizat de cercetători este scăderea emisiilor de aerosoli industriali, particule care reflectă radiaţia solară şi au un efect temporar de răcire asupra planetei. Climatologul Robert Vautard, copreşedinte al unui grup de lucru din cadrul Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, a subliniat că reducerea acestor particule ar putea contribui la accelerarea încălzirii. Potrivit studiului PIK, efectul de răcire al aerosolilor a scăzut cu aproximativ 0,1-0,3 W/m² între 2000 şi 2011, însă impactul exact asupra temperaturii globale rămâne incert.

• Un semnal de alarmă pentru politicile climatice

În ansamblu, cercetarea sugerează că încălzirea globală ar putea evolua mai rapid decât estimările anterioare, chiar dacă există încă incertitudini privind cauzele precise ale accelerării. Pentru comunitatea ştiinţifică şi factorii de decizie, aceste rezultate reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii rapide a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptării la schimbările climatice deja în curs.