Industria de apărare caută forţă de muncă în India

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Apărare / 15 decembrie 2021

Industria de apărare caută forţă de muncă în India

Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Avem 2 milioane de români apţi de muncă, dar pentru că nu vor să muncească, trebuie să apelăm la forţa de muncă din zona Asiei" 9000 de vize de muncă eliberate în 2021 pentru angajaţii care au venit în ţara noastră din India, Nepal şi Bangladesh Consulatul român din India mai are în lucru încă 6000 de aplicaţii

Industria de apărare se confruntă cu o acută lipsă a forţei de muncă, în special forţă calificată de muncă, şi, din acest motiv, Asociaţia Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil) a decis să caute oameni din alte state care ar putea munci în unităţile de producţie din ţara noastră.

Referitor la acest aspect, Mihai Daraban, preşedintele CCIR, a arătat, ieri, în cadrul unei conferinţe pe subiect, că lipsa forţei de muncă înalt calificate se face simţită în mai multe sectoare de activitate din ţara noastră, dar cu precădere în industria naţională de apărare.

"Deficitul de forţă de muncă este una dintre marile provocări ale mediului de afaceri, în ultimii ani. De aceea, CCIR a solicitat majorarea contingentului de muncitori străini nou admişi în piaţa românească. Am început uşor să uităm de nevoile în creştere ale industrie româneşti pe anumite paliere, pe care le simţim ca bariere în continuarea producţiei de înalt nivel. CCIR îşi îndeplineşte rolul de mediator între mediul guvernamental şi mediul privat, iar semnalarea acestei problematici a lipsei forţei de muncă înalt calificată reprezintă un punct aflat pe agenda noastră de lucru. Impactul deficitului forţei de muncă, în special în sectoare industriale cheie din România, se reflectă în capacitatea de producţie a componentelor cu valoare adăugată, de înaltă tehnicitate, iar un astfel de sector este industria de apărare. Zona de apărare şi sectoarele conexe au lansat semnale privind necesitatea unui număr considerabil de specialişti care acum nu sunt disponibili în România.

Trebuie să găsim o soluţie viabilă pentru a continua producţia în acest sector. În acest scop, CCIR susţine necesitatea creării unui cadru legislativ pentru simplificarea procesului de recrutare, precum şi promovarea unor state ce reprezintă bazine de muncă înalt calificată, aşa cum este India", a spus în mesajul său Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

Domnia sa a specificat că trecem printr-o ciclicitate cu privire la lipsa forţei de muncă şi migraţia acesteia.

"Trebuie să ieşim din doliul pierderii forţei de muncă şi trebuie să ne gândim cum îl suplinim, cu toate că sunt 2 milioane cetăţeni români care sunt apţi de muncă în România, care nu muncesc. E un lucru care trebuie să ne pună pe gânduri, dar până se trezesc cei 2 milioane la realitate trebuie să apelăm la forţa de muncă din zona Asiei, pentru că din continentul american este mai greu de smuls ceva", a precizat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a menţionat că, din pacate, suntem într-o zonă defavorizată, pentru că în noul context zona Mării Negre e populată de ţări slabe din punct de vedere economic, este o zonă unde nu există un motor economic care să aducă trafic naval care "să forţeze" strâmtorile turceşti pentru un comerţ adecvat.

"În privinţa forţei de muncă, sunt domenii clar afectate. Am văzut acest lucru de dinamică, după depunerea bilanţurilor contabile. Din peste 762.000 de firme care au depus bilanţul, lipsesc 100.000 oameni faţă de anul trecut, din ce declară societăţile respective. Acum ştiu că trebuie să fim conştienţi că tehnologia vine din urmă şi suplineşte forţa de muncă, dar nu suntem noi în acea fază înalt tehnologică. De aceea pe termen scurt şi mediu singura salvare a noastră este de a aduce cât mai multe investiţii străine directe în România, mai ales că mult spectacol în zona exportului nu putem să facem. Iar cifrele vorbesc: când ai 23.260 de exportatori din România şi primii 100 fac 51% din export, iar din primii 100 doar două firme sunt cu capital pur românesc, asta arată că exportul ţării noastre e confiscat în sens pozitiv de firmele străine din România. (...) Noi vrem să creăm producţii de bunuri de larg consum care să satisfacă apetitul consumatorului român şi să aducem forţa de muncă în acest sens. Am rugat decidenţii să încerce să desfacă mecanismele necesare pentru ca mediul de afaceri să înveţe ce anume vrea consumatorul din ţara noastră", a spus Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

"Am identificat câteva priorităţi care ne-au determinat să ne implicăm în această conferinţă, deşi domeniul securitate şi apărare e un domeniu strategic, destul de secret. În ţara noastră, forţa de muncă e îmbătrânită şi se specializează foarte greu. Apoi, România este membru NATO şi în discuţiile cu ambasada Indiei am constatat că nu e uşor să colaborezi cu o ţară care nu este membru NATO şi nici membru UE, dar care este o ţară cu o industrie în plină dezvoltare, cu un program spaţial, cu un program aeronautic foarte competitiv, iar noi dorim să ne dotăm cu foarte multe echipamente de ultimă generaţie. Ne confruntăm cu problema lipsei de personal calificat. Avem tehnologii înalte, echipamente sofisticate ce trebuie menţinute, reparate, întreţinute, cu o forţă de muncă bătrână şi redusă. Calea cea mai scurtă este identificarea din timp a unor parteneri, plecând de la angajaţi şi continuând cu firme cu care să rezolvăm provocările cu care se confruntă şi se va confrunta mai acut în anii ce vin industria naţională de apărare", a declarat Viorel Manole, director executiv al Patromil, asociaţie ce numără 60 de membri din zona privată şi zona publică a industriei naţionale de apărare, dar care are implicaţii în peste 100 de companii din ţara noastră.

480.000 angajaţi lipsă în economia românească

În acest moment, în ţara noastră, companiile au declarat oficial, la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, că au nevoie, în total, de încă 480.000 de angajaţi, cei mai mulţi în zona construcţiilor rezidenţiale, industriale şi nu numai, în zona HoReCa şi în zona automotive, număr care este cu 70% mai mare comparativ cu anul trecut, a precizat Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţia Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU). Pe primele trei locuri în ceea ce priveşte originea muncitorilor non-UE din ţara noastră sunt Turcia, Moldova şi Vietnam, iar recent au intrat clasament, pe locurile 4 şi 5, Nepal şi India, potrivit datelor prezentate de AFSRU.

De altfel, pentru anul viitor, pentru a reduce lipsa acută a forţei de muncă, autorităţile de la Bucureşti vor creşte de la 50.000 la 100.000 de persoane contingentul muncitorilor străini care vin în ţara noastră din spaţiul non-UE.

În legătură cu acest aspect, Raj Singh, CEO Takt Manpower a spus că India are oameni pregătiţi în construcţii, în activităţile de producţie, în industrie, în zona hospitalităţii, care pot face faţă cerinţelor din piaţa muncii din ţara noastră.

"Am vorbit cu mai mulţi angajatori care şi-au manifestat interesul pentru accesarea potenţialului pieţei de forţă de muncă din India, dar care doresc forţă de munca calificată. Avem acorduri pentru formarea profesională, pentru training cu mai multe firme de recrutare din subcontinentul indian. Soluţiile noaste de recrutare a personalului includ căutarea şi selecţia, verificarea aptitudinilor şi competenţelor de bază, asistarea la semnarea contractului şi obtinerea vizei pentru cei din India şi Nepal", a precizat Raj Singh.

Ţara noastră nu poate ignora forţa de muncă înalt calificată din India, mai ales că oportunităţile oferite de statul respectiv sunt uriaşe, a spus Daniela Sezonov Ţane, ambasadorul României în India.

"Post-pandemie, România are nevoie acută de forţă de muncă necalificată, slba calificată şi înalt calificată. Dacă în trecut ţara noastră a fost absentă din această piaţă, în timp ce state mai mici au beneficiat de forţa de muncă din India, acum nu ne putem permite să îi ignorăm pe cei din India care vor un loc de muncă peste hotare. De aceea încurajăm schimbul de specialişti şi mobilitatea forţei de muncă, chiar dacă ne confruntăm cu unele dificultăţi din cauza sediului în care funcţionăm, care nu este adecvat pentru a primi mai multe persoane în vederea întocmirii documentelor necesare pentru a veni la muncă în România", a spus Daniela Sezonov Ţane.

India, pregătită să asigure o parte din forţa de muncă necesară României

De altfel, în acest an ambasada României în India a înregistrat un salt în privinţa vizelor de muncă pentru cetăţenii din regiune. Au fost emise 9000 de vize de muncă şi sunt în aşteptare peste 6000 de aplicanţi. Structura personalului recrutat din India, Nepal şi Bangladesh este cu calificare la cerere sau slabă: construcţie, agricultură, turism. În 2021, au fost acordate doar 100 de vize pentru angajaţi cu înaltă calificare, din care 60% sunt pentru detaşaţii la firmele indiene din România.

La rândul său, Rahul Shrivastava, ambasadorul Indiei în ţara noastră a arătat că peste 30 milioane de indieni lucreaza peste granite, din care 7-8 milioane de indieni constituie migraţie a forţei de muncă în ultimii zece ani.

"În unele locuri, numărul de muncitori indieni este mai mare decât numărul muncitorilor autohtoni. Cei mai mulţi muncitori se orientează către ţările vestice, mai puţin către România, deoarece au lipsit ofertele mari din ţara dumneavoastră. Companiilor româneşti care vor muncitori din India le transmit să fie sigure că angajează muncitori dedicaţi, calificaţi, care vor reprezenta valoare adăugată procesului de producţie. (...) Este o veste bună că guvernul României creştre numărul lucrătorilor non UE, iar India este pregătită să ofere forţa de muncă necesară", a spus Rahul Shrivastava.

În India există un parteneriat public-privat în acest domeniu, care a dus la înfiinţarea NSDC International Ltd, care colaborează cu Ministerul Dezvoltării Aptitudinilor şi Antreprenoriatului şi cu sectorul privat. 49% din capitalul NSDC International Ltd apartine statului indian, prin ministerul respectiv, iar 51% aparţine celor 10 camere de comerţ şi industrie din India, fiecare având o participaţie de 5,1%.

NSDC este văzut ca un actor care lucrează pentru nevoile forţei de muncă din piaţă. Rolul NSDC este să creeze capacităţi de training pentru sectorul privat, instituţiile publice şi parteneri şi să faciliteze crearea unor sisteme suport pentru dezvoltarea aptitudinilor. Activitatea sa a dus la crearea a peste 10.846 de centre de pregătire/formare profesională, din care 738 de centre model. 50% dintre cursanţii acestor centre şi-au găsit la finalizarea studiilor un loc de muncă, iar 50% au intrat în procesul de incluziune socială.

Opinia Cititorului ( 19 )

  1. pai daca primesc ajutoare ( spaga electorala ) de ce sa munceasca .... le platim noi cei care producem , la fel ca tuturor celor care muncesc " la stat "

    1. Ce produci prietene? Call center? Nu generaliza munca la "stat" ca si acolo sunt oameni care lucreaza. Asa pot zice si cei de la stat, daca cei din privat si-ar plati toti taxele si nu ar face evaziune, tara asta ar avea destui bani.

      Stii ca cei de la stat nu platesc nicio taxa? Bugetul nu este construit pe un fond de salarii brut, taxe+net, ca sa intre in deficitul bugetar si contributiile salariatilor la stat. Ci pe net. Adica voi cei de la stat nu platiti nimic, nicaieri.

      ce ajutoare primesc? sunt foarte putini care primesc ajutoare, nu e vestul Europei. Lumea are bani, are invarteli..."Pana se trezesc la realitate", bravo, cata profunzime...de parca e vorba de copii care nu iau note bune la scoala. E un fenomen economic la fel de valid ca oricare altul. Oamenii nu se angajeaza pentru ca pot sa supravietuiasca si asa. In nici o tara nu e ocupare 100% a fortei de munca. Pe langa someri mai sunt si altii, care isi permit sa nu fie angajati sau patroni. Iar o parte sunt femei casnice (si cativa barbati, sunt sigur de asta). Acum gata, nu e ok sa mai fie femei casnice? Ba e foarte bine.

      haha, ideea asta tampita ca e moral sa platesti orice si oricat ii vine statului in cap sa platesti. asta im timp ce invatam la scoala ca ce buni erau haiducii ...

    Domnul daraban, asta, e culmea nesimtirii:

    "Avem 2 milioane de români apţi de muncă, dar pentru că nu vor să muncească, trebuie să apelăm la forţa de muncă din zona Asiei" 

    Majoritatea vor sa munceasca dar nu pe salarii si in conditii de rahat. Imi aduc aminte de ceva articol legat de o explozie in cadrul unei firme de armament acum cateva luni. Despre faptul ca omul care murise in explozie lucra in industria apararii fara echipamente de protectie etc. pe 2.000 lei. Pai prietene, cine plm e dispus sa presteze munca calificata, intr-un mediu periculos, in conditii de rahat. Crezi ca din India vin oamenii supracalificati? Cei mai buni merg in SUA, Canada, Australia, Europa Occidentala.  

    Rusine sa iti fie! Sunt convins ca din cei 2 milioane de oameni care nu vor sa munceasca, 1,5 milioane ar accepta jobul dvoastra cu salariul si beneficiile aferente 

    Pe ce salarii? Restul e gargara.

    Strategic pare o idee rea ca oamenii de care depinzi sa nu fie nationali. 

    1. Da e corect, nu vor sa munceasc aici, muncesc in Franta Germania, Austria, UK etc..

    "Mihai Daraban, preşedintele CCIR: "Avem 2 milioane de români apţi de muncă, dar pentru că nu vor să muncească, trebuie să apelăm la forţa de muncă din zona Asiei""

    dati salarii adecvate sectorului armamentului si unei tari din UE si toata lumea va fi multumita....  

    1. Si eliminati certificatul digital

      Da, cica trezirea la realitate a oamenilor care nu vor sa munceasca. Adica sa muncesti ca fraierul pe cat vor ei sa-ti dea, aia inseamna trezire. Inseamna adormire.

      Oricum, sper ca nu au pretentii sa se considere patrioti cand ii intereseaza mai mult sa aduca indieni pe bani putini decat sa dea mai multi bani compatriotilor lor. Da, da, profit, capitalism...dar atunci nu fa pe moralistul. 

    "Ïndustria de apărare se confruntă cu o acută lipsă a forţei de muncă, în special forţă calificată de muncă, şi, din acest motiv, Asociaţia Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil) a decis să caute oameni din alte state care ar putea munci în unităţile de producţie din ţara noastră."

    Dar ce mai produce ( in afara de pierderi) actualmente Industria noastra de Aparare DE STAT....ca sa aiba nevoie de angajati din afara tarii???...ca si asa sunt o multime de fabrici / filiale de prin ROMARM care nu mai au nicio incarcare? si au inca o multime de angajati, ca nu am auzit de vreo disponibilizare de prin acea parte?! 

    Aduceti muncitori din Afganistan! Aia au imaginatie!....

    1. Sau mai simplu ar fi sa nu le mai dea Budai bani deampulea la neamurile locale ale indienilor din India.

      Asa poate c-ar lucra si astia de aici.Si amu le da si alocatie pentru puradeii pana-n doi ani cate 600 pe luna.Pai unde sa mai mearga la munca?E mai rentabil sa se cotzaiasca all day long !!! 

      Budai a motivat ca da banii aia pentru copiii pana in 2 ani sa sustina program de crestere a natalitatii pe care il are in gestiunea cotofana de Voluntari, Gabriela Firea Pandele, ministresa Familiei. De fapt, matroana Familiei.

    Is curios de câti muncitori vor fii nevoie daca se introduce vaxinul obligatoriu la locul de munca

    1. hehe, da. Si tot oamenii cica sunt aia care nu se trezesc la realitate. Nu, patronii si guvernul sunt pierduti in spatiu.

    Mizerabil acest "domn" Daraban.

    Dacă ar plăti decent, românii s-ar înghesui să muncească în industria de apărare. Dacă însă are de gând să-i plătească doar cu 1500-2000 lei, să fie sănătos. Din din Asia nu va găsi forță de muncă aptă și calificată!

    De fapt, la ORICE nivel al Statului Român actual sunt numai oameni de nimic, trădători și sobolani care slujesc interesele altor state sau altor organizații (globaliste). 

    Daraban a pus mana pe terenul de la romexpo si acum delireaza...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro

Curs valutar BNR

26 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9423
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6194
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8107
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8196
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.1764

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro