Industria românească - afectată de criza globală a semiconductorilor

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Miscellanea / 1 iulie

Sursa foto: ccir.ro

Sursa foto: ccir.ro

Întreruperile din lanţurile de aprovizionare au cauzat o scădere de 4 miliarde euro a cifrei de afaceri în industria auto, în anul 2021 Industria fotovoltaică - timpi de livrare majoraţi considerabil din cauza lipsei semiconductorilor Piaţa microcipurilor va depăşi în următoarea decadă un trilion de dolari

Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Federaţiei Ruse au agravat criza globală privind lipsa semiconductorilor şi a metalelor rare necesare echipamentelor din aproape toate ramurile industriale, au susţinut participanţii la dezbaterea "Securizarea lanţurilor de aprovizionare cu semiconductori şi metale rare la nivelul Uniunii Europene", organizată, ieri, de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). În mesajul adresat participanţilor la dezbatere prin intermediul lui Bogdan Vişan, secretarul general adjunct al CCIR, preşedintele Mihai Daraban a arătat că în acest moment 98% din pământurile rare necesare industriei microelectronicii şi semiconductorilor provin din China şi că 117 din 120 minerale sunt extrase în Ucraina, fapt pentru care, din cauza actualului conflict din ţara vecină, Uniunea Europeană se confruntă cu o adevărată problemă în acest domeniu. De aceea, Comisia Europeană a decis ca, până în anul 2030, 20% din producţia globală de semiconductori să fie realizată în Uniunea Europeană, alocând în acest sens pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie în statele membre, prin Chips Act, 43 miliarde euro. Din această alocare va beneficia şi ţara noastră, care va realiza prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trei centre de producţie şi inovare care vor fi adevărate ecosisteme pentru stimularea producţiei de microcipuri.

"Creşterea investiţiilor în economia circulară şi promovarea reciclării acolo unde este posibil, ţinând cont că 50% din materiale necesare ar putea fi asigurat prin reciclare reprezintă o soluţie benefică atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru limitarea efectelor negative ale penuriei de materii critice. Deciziile politice care să contribuie la rezilienţa lanţurilor de aprovizionare pentru anumite minerale, prin asigurarea de stocuri în anumite cazuri sau prin diversificarea furnizorilor şi, în mod special, pentru reducerea dependenţei de ţări precum China, care domină piaţa metalelor industriale şi care furnizează aproximativ 98% din elementele de pământuri rare ale Uniunii Europene devin absolut necesare. Oportunităţi în acest sens ar fi prin dezvoltarea unor parteneriate de colaborare pentru reechilibrarea lanţurilor globale de aprovizionare cu semiconductori cu ţări precum SUA, Canada, Australia, statele africane sau chiar Ucraina - evident, după încheierea războiului, dat fiind faptul că în Ucraina se extrag 117 din cele 120 de minerale utilizate la scară globală", a precizat Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

Redeschiderea minelor - o prioritate pentru Ministerul Economiei

Ţara noastră a făcut câţiva paşi timizi în asigurarea lanţurilor de aprovizionare - care se confruntă cu mari probleme în actualul context geopolitic - şi poate să devină un jucător important în domeniul semiconductorilor, a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei Naţionale.

"Suntem o ţară cu independenţă energetică mai mare faţă de majoritatea statelor europene, avem materiile prime necesare, am reuşit să finalizăm procedura de selecţie şi am transmis Comisiei Europene companiile eligibile direct şi indirect pentru alocarea celor 500 milioane euro pentru dezvoltarea ecosistemelor în domeniul semiconductorilor. Avem capacitatea să dezvoltăm un astfel de ecosistem prin prisma tradiţiei de aproape 50 de ani în domeniul electronicii, resurselor pe care le avem şi capitalului uman pe care îl deţinem. (...) Sunt mii de oameni care lucrează în ţara noastră în acest domeniu, dar avem nevoie de realizarea unei capacităţi de producţie. (...) Pentru a veni în sprijinul acestui domeniu, Ministerul Economiei a iniţiat demersul privind redeschiderea minelor şi privind repoziţionarea minereurilor extrase ca materii prime procesate, pentru că în acest moment, de exemplu, noi extragem cuprul dar îl procesăm în afara Uniunii Europene. Prin programul asumat la nivel guvernamental vom asigura finanţarea necesară pentru extracţia şi procesarea materiilor prime, dar avem nevoie în acest demers şi de implicarea comunităţilor locale şi a mediului politic. Legea minelor va fi ajustată pentru a nu avea doar obligaţia conservării minelor neenergetice, ci şi implicarea în exploatare, în punerea în funcţiune a acestor mine", a spus ministrul Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a precizat că normele privind aplicarea legii minelor - act normativ adoptat în anul 2018 - se află în transparenţă decizională şi vor fi în curând aprobate de Guvern, şi că redeschiderea minelor se va face printr-o iniţiativă legislativă pe care şi-o va asuma ministerul de resort, iniţiativă care va avea inclusă în ea şi componenta privind asigurarea fondurilor necesare dezvoltării mineritului.

"Redeschiderea minelor are nevoie de finanţare, deoarece mineritul se va face în alte condiţii faţă de cele din urmă cu 20 sau 30 de ani, fiind nevoie de retehnologizare şi investiţii în echipamente moderne. Am închis acest sector în urmă cu 20-30 de ani, iar acum avem posibilitatea şi oportunitatea de a-l redeschide. Avem resurse, putem să face redeschiderea; este un demers pe care trebuie să îl facem pentru că ţara noastră poate asigura o parte din resursele minerale necesare la nivel european şi global", a spus Florin Spătaru.

Pierderi importante pentru industria auto

Cel mai afectat sector de activitate de criza aprovizionării cu semiconductori este industria auto a precizat Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a menţionat că în trimestrul patru al anului 2021, din cauza lipsei semiconductorilor, creşterii preţurilor la diferite componente şi crizei logistice, constructorii români de autoturisme şi autovehicule au înregistrat depăşiri ale termenelor de livrare, majorări de costuri, întreruperi pe toate etapele lanţurilor de aprovizionare şi producţie şi s-au confruntat cu o lipsă de predictibilitate.

"La nivel naţional, în anul 2021, toată această situaţie s-a concretizat cu scăderea cu 4 miliarde euro a cifrei de afaceri pe întreaga industrie, într-un număr de autoturisme mai redus comparativ cu anul 2019, ceea ce a fost consemnat şi de numărul redus de înmatriculări de autoturisme noi: doar 25% din totalul autoturismelor înmatriculate anul trecut au fost maşini noi. Vorbim despre o industrie care numără peste 600 de companii, care au în total peste 230.000 de angajaţi, o industrie ce reprezintă 12% din Produsul Intern Brut şi 30% din totalul exporturilor din ţara noastră. În anul 2022, pe primele cinci luni suntem comparativ egali cu producţia din 2019 pe aceeaşi perioadă, dar rămâne de văzut dacă penuria de semiconductori va influenţa producţia de automobile", a spus Adrian Sandu, care a ţinut să menţioneze că în ţara noastră există foarte multe companii care sunt furnizori ai unor mari concerne din domeniul industriei auto:

"Nu cred că există în acest moment în Europa un automobil care să nu aibă cel puţin o componentă fabricată în România".

El a spus că antreprenorii din industria auto, confruntaţi cu penuria de semiconductori şi de materii prime agravată de actualul război din Ucraină, au fost nevoiţi să caute surse de aprovizionare alternative pe alte continente.

Secretarul general al ACAROM a spus că în aceste condiţii industria auto are nevoie de un cadru fiscal predictibil, de susţinerea financiară a învăţământului dual, de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar şi naval şi o politică proactivă din partea statului cu privire la relocarea în ţara noastră a unor capacităţi de producţie care până acum au fost realizate de partenerii europeni în China, Federaţia Rusă şi Ucraina.

Criza semiconductorilor - un impediment pentru industria fotovoltaică

Lipsa semiconductorilor crează probleme şi companiilor din energie, a precizat Iulian Nedea, CEO al companiei Simtel Team.

"O componentă importantă din parcul fotovoltaic este invertorul care este alcătuit din foarte mulţi semiconductori. Din cauza lipsei acestora, acum ne lovil cu o criză reală care a dus pentru volume mari la creşterea termenului de livrare de la trei săptămâni la patru-cinci luni", a spus Iulian Nedea.

El a menţionat că toată lumea aştepta ca piaţa semiconductorilor să revină la parametri optimi în vara acestui an, odată cu finalizarea pandemiei Covid 19, dar războiul din Ucraina a dat o nouă lovitură acestui domeniu, aşa că acum estimările privind reluarea activităţii normale în lanţurile de aprovizionare cu semiconductori se duc către finalul anului 2023 - începutul anului 2024.

De aceea, este nevoie de realizarea unor capacităţi de producţie, dar şi de o strategie clară în acest domeniu, precum şi de parteneriate cheie cu producătorii de materii prime şi producătorii de semiconductori, a spus Iulian Nedea.

Mihai Bălan, director executiv al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice din România, a menţionat că industria energetică şi, în special cea regenerabilă, se bazează pe materiale rare, iar lipsa acestora ar fi o problemă deoarece cererea în acest domeniu ar urma să crească de peste patru ori, la nivel global, în următorii zece ani.

"Dacă vrem să înlocuim o dependenţă de gazul importat din Federaţia Rusă cu o dependenţă de panouri fotovoltaice importate din China nu este mare lucru. Industria a lansat un program de relocare a capacităţilor de producţie pentru industria solară şi eoliana. În momentul de faţă 80-95% din panourile fotovoltaice şi tehnologiile aferente acestora sunt importate din Asia. (...) Semiconductorii sunt esenţiali în energia solară pentru invertoare. În ultimii ani vedem timpi din ce în ce mai lungi de livrare care pun în pericol toată planificarea tranziţiei energetice. Din punct de vedere al metalelor rare sau materialelor critice, avem utilizare mare de siliciu, nichel, aluminiu, galiu, etc., o lista de 25-30 de materiale. În ceea ce priveşte panourile fotovoltaice nu avem probleme cu materialele care se găsesc din abundenţă chiar şi în Europa. (...) Ne gândim să facem o analiză a materialelor disponibile în România pentru a le integra în lanţul nostru valoric. Credem că este esenţial ca iniţiativa noastră să fie parte a viitoarei strategii industriale a României care să fie axată pe noile tehnologii care vor avea un impact major privind lupta contra schimbărilor climatice", a spus Mihai Bălan.

Un trilion de dolari - valoarea estimată a pieţii globale a microcipurilor pentru anul 2030

În actuala revoluţie tehnologică, în care hiperconectivitatea cunoaşte o creştere exponenţială, criza cu care se confruntă lanţurile de aprovizionare cu semiconductori reprezintă o frână în calea dezvoltării, a afirmat Simona Almăjan, country manager al companiei NXP Semiconductors.

"Se estimează că în anul 2030, vom avea 75 miliarde de dispozitive interconectate unele cu altele sau conectate la cloud. Industria este în plină dezvoltare; a crescut numărul investiţiilor în inteligenţa artificială, în maşinile electrice, în maşinile autonome, în electromobilitate, precum şi în telecomunicaţii - domeniu în care se estimează că în anul 2030 peste 50% din suprafaţa Globului va beneficia de reţele 5G, estimare făcută în aceste momente în care se lucrează şi la reţelele 6G. De aceea. Nevoia de cipuri la nivel global este în continuă expansiune. Dacă acum piaţa microcipurilor se ridică la 600 miliarde dolari, în anul 2030 ne aşteptăm să ajungă la un trilion de dolari, pentru că producţia de cipuri reprezintă new oil. De aici rezultă necesitatea realizării unor capacităţi de producţie a semiconductorilor (...), domeniu în care, din păcate, nu s-a investit prea mult în ultimii ani", a spus Simona Almăjan.

Ea a adus în discuţie şi lipsa forţei de muncă în acest domeniu şi a propus realizarea unor investiţii în sistemul educaţional care să furnizeze specialiştii de care domeniul are nevoie, menţionând că în acest moment există un deficit masiv de specialişti cu studii medii şi nu de ingineri.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro