Interesul pentru aur creşte în România: investitorii compară aurul fizic, digital şi ETF-urile

Interesul pentru aur ca activ de refugiu continuă să crească în ţara noastră, iar investitorii compară tot mai des avantajele aurului fizic, aurului digital şi ale fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri) susţinute de aur, conform unui comunicat de presă emis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează.

Deşi toate cele trei opţiuni oferă posibilitatea de a investi în acest metal preţios, ele diferă semnificativ din punct de vedere al reglementării, fiscalităţii, lichidităţii şi protecţiei investitorilor.

Aurul fizic de investiţie rămâne singura categorie acoperită de un cadru legal clar în România. Ordonanţa de Urgenţă 190/2000 stabileşte standarde de puritate pentru lingouri şi monede, iar reglementările europene asigură scutirea de TVA şi aplică impozitul pe câştigurile de capital doar la vânzarea cu profit. Drept urmare, este singura formă de investiţie în aur care beneficiază de protecţie legală completă şi explicită pe plan intern.

Aurul digital, achiziţionat de multe ori prin platforme internaţionale, a devenit mai accesibil, însă nu este reglementat în România ca produs financiar distinct. Acesta reprezintă, de obicei, o creanţă asupra aurului păstrat de un custode terţ, însă nu există standarde locale privind transparenţa sau alocarea aurului, iar calitatea auditului şi garanţiile legale depind în totalitate de jurisdicţia străină în care funcţionează platforma. Profiturile sunt impozitate ca venituri din active digitale cu o rată de 10% la realizare, iar investitorii trebuie să îşi evalueze singuri credibilitatea fiecărui furnizor.

ETF-urile pe aur reprezintă o altă opţiune pentru investitorii români care tranzacţionează prin brokeri internaţionali autorizaţi. Deşi nu există ETF-uri pe aur emise local, accesul la produse globale majore, precum GLD sau IAU, este simplu. Aceste instrumente se remarcă prin lichiditate ridicată, costuri relativ scăzute şi protecţie legală la nivel european, fiind astfel o opţiune tot mai relevantă pentru cei care caută expunere la aur prin pieţele financiare.

Victor Dima, Manager al Departamentului de Trezorerie la Tavex România, subliniază diferenţele practice pe care investitorii români ar trebui să le ia în considerare: „Aurul fizic de investiţie rămâne singura opţiune complet reglementată în România, oferind scutire de TVA şi cea mai puternică protecţie legală pentru cumpărători. Aurul digital poate fi accesibil, însă pentru că nu este reglementat la nivel naţional, siguranţa acestuia depinde în totalitate de platforma străină care îl emite şi îl păstrează. ETF-urile pe aur, în schimb, beneficiază de reglementări solide la nivel european şi se numără printre cele mai lichide produse de investiţie în aur disponibile, cu costuri totale, în general, mai mici decât cele asociate aurului fizic. Înţelegerea acestor diferenţe ajută investitorii să aleagă forma de expunere pe aur care se potriveşte cel mai bine profilului lor de risc şi obiectivelor pe termen lung”, a spus acesta.

Tendinţele internaţionale confirmă, de asemenea, interesul în creştere pentru produsele financiare susţinute de aur. Cel mai recent raport lunar al World Gold Council arată că, în octombrie 2025, ETF-urile pe aur au înregistrat fluxuri nete pozitive la nivel mondial de 8,2 miliarde de dolari, marcând a cincea lună consecutivă de cerere pozitivă. Activele totale administrate la nivel global au ajuns la 503 miliarde de dolari, iar cantitatea de aur fizic deţinută de ETF-uri a crescut la 3.893 de tone, evidenţiind atractivitatea constantă a aurului pentru investitorii din întreaga lume.

Pe măsură ce interesul pentru aur continuă să crească, diferenţele dintre aceste trei categorii devin tot mai importante. Pentru investitorii români, aurul fizic oferă claritate legislativă, ETF-urile pe aur asigură acces eficient prin pieţele globale, iar aurul digital rămâne o opţiune care necesită o analiză atentă a emitentului şi a garanţiilor acestuia. Luarea unor decizii informate este esenţială pentru a naviga cu succes în peisajul financiar în continuă evoluţie din România.