Două căderi în luna mai - Bolojan de la Guvern şi drona de la Galaţi

Sfârşitul primăverii calendaristice a găsit România într-un moment în care politica, economia şi securitatea naţională au început să se influenţeze reciproc mai puternic decât în orice altă perioadă din ultimii ani. Dacă primele luni ale anului au fost dominate de consolidarea fiscală, de efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţelor energetice şi de încercările Guvernului de a limita impactul inflaţiei asupra populaţiei şi companiilor, luna mai a adus, simultan, o criză politică majoră, primele semnale de stabilizare bugetară, avertismente din partea Băncii Naţionale şi a agenţiilor de rating, precum şi o schimbare semnificativă a priorităţilor strategice ale statului român.

Evenimentul care a dominat scena politică a fost adoptarea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan şi transformarea Executivului într-un cabinet interimar. Căderea guvernului a intervenit într-un moment sensibil pentru economia românească, aflată în plin proces de ajustare fiscală şi de negociere cu Comisia Europeană privind implementarea reformelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În paralel, autorităţile au încercat să accelereze adoptarea unor măsuri considerate esenţiale pentru absorbţia fondurilor europene, digitalizarea administraţiei şi dezvoltarea capacităţilor industriale strategice.

Citeşte Indicele BET a urcat cu peste 5% în mai, în pofida incertitudinilor politice

În plan economic, luna mai a adus, însă, şi primele rezultate concrete ale consolidării fiscale începute în 2025. Ministerul Finanţelor a anunţat reducerea deficitului bugetar la 23,95 miliarde lei, după primele patru luni ale anului, echivalentul a 1,17% din PIB, faţă de aproape 56 miliarde lei şi 2,92% din PIB în perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, deficitul de cont curent a continuat să se reducă, iar autorităţile au prezentat aceste evoluţii drept dovezi ale unei schimbări treptate a modelului economic, în care investiţiile şi fondurile europene încep să înlocuiască rolul dominant jucat de consum în ultimii ani.

Citeşte Luna mai financiară

Evoluţiile respective au fost atent monitorizate de pieţele financiare internaţionale. Standard & Poor's a reconfirmat ratingul suveran al României în categoria recomandată investiţiilor, iar Fitch Ratings a apreciat progresele realizate în materie de consolidare fiscală, avertizând totodată că instabilitatea politică şi eventualele întârzieri ale reformelor pot afecta perspectivele economiei. Mesajele agenţiilor de rating au fost dublate de avertismentele Băncii Naţionale a României, care a decis menţinerea dobânzii-cheie la 6,50% şi a atras atenţia că inflaţia rămâne ridicată, în principal din cauza efectelor produse de conflictul din Orientul Mijlociu asupra preţurilor energiei şi combustibililor.

În acelaşi timp, agenda lunii a fost influenţată de cel mai grav incident de securitate petrecut pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina. Prăbuşirea unei drone ruseşti Geran-2 asupra unui bloc de locuinţe din Galaţi a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, reacţii diplomatice la nivel internaţional şi o reevaluare a priorităţilor privind securitatea infrastructurii critice. Incidentul a accentuat percepţia privind riscurile regionale şi a oferit un argument suplimentar pentru accelerarea investiţiilor în apărare şi infrastructură strategică.

În acest context, luna mai a devenit şi perioada în care România s-a repoziţionat în centrul noii arhitecturi europene de securitate. Guvernul a aprobat acordul SAFE cu Comisia Europeană, prin care ţara noastră poate accesa până la 16,68 miliarde euro pentru dezvoltarea industriei de apărare, a infrastructurii logistice şi a capacităţilor strategice. Este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după cea acordată Poloniei şi unul dintre cele mai ample programe investiţionale lansate vreodată în România.

La finalul lunii mai, tabloul general indica o economie aflată într-un echilibru fragil. Deficitul bugetar şi dezechilibrele externe începeau să se reducă, investiţiile publice şi fondurile europene deveneau principalul motor al creşterii economice, iar statul îşi extindea rolul în domenii considerate strategice. Toate aceste evoluţii aveau loc însă într-un context caracterizat de inflaţie ridicată, încetinire economică, tensiuni geopolitice şi o nouă perioadă de instabilitate politică internă.

• Incertitudine politică, după adoptarea moţiunii de cenzură

Luna mai a debutat sub semnul crizei politice generate de moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. După retragerea PSD din coaliţia de guvernare şi după depunerea moţiunii în Parlament, Executivul a fost demis, în 5 mai, cu 281 de voturi favorabile moţiunii, 4 voturi împotrivă şi 3 voturi anulate. Guvernul a rămas în funcţie cu atribuţii limitate, într-o perioadă în care România se afla în plin proces de implementare a reformelor asumate prin PNRR şi de negociere cu Comisia Europeană privind jaloanele restante.

Înaintea adoptării moţiunii, Executivul încercase să accelereze adoptarea unor măsuri considerate esenţiale pentru continuarea investiţiilor şi pentru absorbţia fondurilor europene. Printre acestea s-au numărat modificările legislative privind industria de apărare, digitalizarea administraţiei publice, cloudul guvernamental şi mecanismele de finanţare pentru proiectele locale finanţate prin PNRR.

Din perspectivă economică, efectele imediate ale crizei politice nu au constat într-o schimbare a direcţiei politicilor publice, ci într-o creştere a incertitudinii privind capacitatea statului de a continua reformele şi de a respecta angajamentele asumate în relaţia cu instituţiile europene şi cu investitorii internaţionali. Tocmai din acest motiv, atât BNR, cât şi agenţiile de rating au inclus stabilitatea politică printre principalele condiţii pentru menţinerea încrederii în economia românească.

• Execuţia bugetară indică primele rezultate ale consolidării fiscale

În plan financiar, cea mai importantă evoluţie a lunii a fost reducerea semnificativă a deficitului bugetar.

Ministerul Finanţelor a anunţat că deficitul bugetar aferent primelor patru luni din 2026 s-a situat la 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu 55,97 miliarde lei şi 2,92% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Datele au reprezentat cel mai puternic argument al Guvernului în favoarea măsurilor de consolidare fiscală adoptate începând cu a doua jumătate a anului 2025.

Autorităţile au susţinut că reducerea deficitului reflectă atât creşterea eficienţei colectării veniturilor, cât şi efectele măsurilor fiscale şi bugetare implementate în ultimele luni. Totodată, investiţiile publice au continuat să rămână la un nivel ridicat, în special datorită fondurilor europene şi proiectelor finanţate prin PNRR.

Potrivit execuţiei bugetare la patru luni publicată la finalul lunii mai de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 223,83 miliarde lei la finalul lui aprilie 2026, marcând o creştere de 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susţinute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări. Cheltuielile totale au însumat 247,79 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24 puncte procentuale (an/an).

În paralel, datele privind balanţa de plăţi au indicat o ameliorare a dezechilibrelor externe. Deficitul de cont curent s-a redus la 5,338 miliarde euro în primul trimestru al anului, comparativ cu 6,153 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2025. Reducerea deficitului comercial a contribuit la această evoluţie, în timp ce rezervele valutare ale BNR au rămas la un nivel confortabil, de peste 64 miliarde euro la finalul lunii mai.

• Agenţiile de rating confirmă progresele fiscale, dar avertizează asupra riscurilor politice

În luna mai, atenţia pieţelor financiare s-a concentrat asupra evaluărilor realizate de marile agenţii internaţionale de rating.

Standard & Poor's a reconfirmat, în 16 mai, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, menţinând ţara în categoria recomandată investiţiilor. Agenţia a apreciat eforturile de consolidare fiscală şi reducerea deficitului, dar a păstrat perspectiva negativă, subliniind că succesul ajustării fiscale depinde de continuarea reformelor şi de menţinerea stabilităţii politice. S&P estimează că economia României ar putea traversa o perioadă temporară de stagnare în 2026, influenţată inclusiv de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale. Pentru anul 2027, este anticipată o relansare a economiei, fiind previzionată o creştere economică de 2,5%, pe fondul implementării reformelor şi al accelerării investiţiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi la reducerea dezechilibrelor externe. Estimarea agenţiei pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.

Acţiunea de rating a fost una neplanificată, fiind în afara calendarului anunţat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliţie în urma votului de neîncredere din Parlamentul României, din 5 mai. Următoarea publicare programată de către agenţie privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.

La rândul său, Fitch Ratings a transmis, în 18 mai, un mesaj similar. Agenţia a remarcat îmbunătăţirea execuţiei bugetare şi efectele măsurilor fiscale adoptate în ultimul an, însă a avertizat că instabilitatea politică şi eventualele întârzieri în implementarea reformelor pot afecta perspectivele economice şi accesul la fondurile europene. Potrivit Fitch, impactul imediat al actualei situaţii politice asupra finanţelor publice este limitat, în condiţiile în care măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte vizibile. Agenţia remarcă faptul că execuţia bugetară din primul trimestru al anului 2026 indică o reducere semnificativă a deficitului bugetar, acesta situându-se la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate comparativ cu aceeaşi perioadă a anilor 2024 şi 2025.

Fitch arată că, în lipsa unui nou guvern, administraţia interimară poate continua implementarea bugetului pe 2026, care are ca ţintă un deficit de 6,2% din PIB, faţă de 7,7% din PIB în 2025. În acelaşi timp, agenţia avertizează că incertitudinea politică reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 şi 2028. Raportul evidenţiază şi provocările economice din perioada următoare. Fitch notează că PIB-ul s-a contractat cu 1,7% în primul trimestru din 2026, iar creşterea economică din acest an ar putea fi semnificativ sub prognoza de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie. Următoarea evaluare programată de Fitch pentru ratingul suveran al României este 31 iulie 2026.

Tot în luna mai, Fitch a îmbunătăţit evaluarea CEC Bank, confirmând consolidarea instituţiei şi rolul tot mai important al acesteia în finanţarea economiei. Noul rating de emitent pe termen lung al băncii este BB+, de la BB, cu perspectivă stabilă. În acelaşi timp, Fitch a acordat calificativul BBB- pentru depozitele pe termen lung, semnalând o capacitate solidă a băncii de a-şi onora obligaţiile faţă de deponenţi. Decizia Fitch reflectă consolidarea profilului financiar al CEC Bank nivelul solid de capitalizare şi modul prudent de administrare a riscurilor. În analiza publicată, agenţia evidenţiază şi capacitatea băncii de a face faţă unor scenarii economice adverse, inclusiv prin instrumentele suplimentare de protecţie financiară dezvoltate în ultimii ani.

Upgrade-ul vine într-un context de transformare accelerată a CEC Bank (unde acţionar majoritar este statul român prin Ministerul Finanţelor), care şi-a consolidat poziţia în sistemul bancar prin investiţii în digitalizare, extinderea serviciilor şi creşterea capacităţii de finanţare a economiei româneşti.

Mesajul transmis de agenţiile de rating a fost clar: România a început să reducă dezechilibrele fiscale, însă credibilitatea acestui proces depinde în continuare de capacitatea clasei politice de a asigura continuitatea reformelor şi de a evita blocajele administrative.

• BNR menţine dobânda-cheie şi avertizează asupra persistenţei inflaţiei

În paralel cu evoluţiile din plan fiscal, Banca Naţională a României a continuat să transmită semnale de prudenţă.

Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a facilităţii Lombard la 7,50% şi a facilităţii de depozit la 5,50%.

Potrivit minutei şedinţei din 15 mai, inflaţia a continuat să reprezinte principala provocare pentru economia românească. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,71% în aprilie, pe fondul scumpirii combustibililor, al creşterii preţurilor la gaze naturale şi al efectelor indirecte generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

BNR estimează că inflaţia va ajunge la aproximativ 10,3% la jumătatea anului, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă. Potrivit proiecţiilor băncii centrale, revenirea în intervalul ţintei de inflaţie este aşteptată abia în a doua parte a anului 2027.

În acelaşi timp, banca centrală a confirmat încetinirea economiei. Datele analizate de Consiliul de administraţie indică o contracţie a PIB-ului în termeni anuali în primul trimestru al anului şi o continuare a slăbirii consumului privat. În schimb, investiţiile şi exporturile nete au început să joace un rol mai important în susţinerea activităţii economice.

BNR a avertizat şi asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, de persistenţa deficitelor gemene şi de volatilitatea pieţelor internaţionale, subliniind importanţa continuării consolidării fiscale şi a absorbţiei fondurilor europene.

• Drona rusească prăbuşită la Galaţi mută agenda publică spre securitate

Unul dintre cele mai importante evenimente ale lunii mai a fost prăbuşirea unei drone ruseşti Geran-2 asupra unui bloc de locuinţe din municipiul Galaţi.

Incidentul, fără precedent pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina, a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a generat reacţii diplomatice la nivel internaţional.

Evenimentul a avut implicaţii care au depăşit sfera securităţii naţionale. Pentru prima dată după mulţi ani, infrastructura critică, apărarea şi rezilienţa economică au devenit teme centrale ale dezbaterii publice şi ale politicilor guvernamentale.

Incidentul a consolidat argumentele privind necesitatea accelerării investiţiilor în apărare, securizarea infrastructurii logistice şi dezvoltarea unor capacităţi industriale strategice la nivel naţional.

• SAFE transformă România într-un actor important al noii economii europene de apărare

În acest context de securitate deteriorată, una dintre cele mai importante decizii economice ale lunii a fost aprobarea acordului SAFE dintre România şi Comisia Europeană.

Programul oferă ţării noastre acces la finanţări de până la 16,68 miliarde euro pentru dezvoltarea industriei de apărare, a infrastructurii strategice şi a capacităţilor logistice. România a primit astfel a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia.

Autorităţile au anunţat că aproximativ 4,2 miliarde euro vor fi direcţionate către infrastructura de transport cu relevanţă strategică, iar o parte semnificativă a fondurilor va fi utilizată pentru dezvoltarea capacităţilor industriale româneşti.

Ministerul Apărării a susţinut că aproximativ 60% din valoarea programului urmează să fie rulată prin industria naţională, ceea ce transformă SAFE nu doar într-un proiect de securitate, ci şi într-un program major de dezvoltare economică şi industrială.

• PNRR intră în etapa decisivă

Luna mai a evidenţiat şi dificultăţile întâmpinate în implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Guvernul a recunoscut existenţa unor întârzieri privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate în relaţia cu Comisia Europeană. Din cele 45 de ţinte şi jaloane analizate, doar o parte erau considerate complet îndeplinite, iar riscul pierderii unor fonduri europene a devenit o preocupare majoră pentru autorităţi.

În acest context, Executivul a introdus mecanisme de finanţare-punte pentru autorităţile locale şi a mobilizat instituţiile administraţiei centrale pentru accelerarea proiectelor aflate în implementare.

Peste 11.000 de proiecte finanţate prin PNRR şi prin alte programe europene se aflau în diferite stadii de execuţie, iar Guvernul a insistat asupra necesităţii respectării termenelor pentru a evita pierderea resurselor disponibile.

• Investiţiile şi noua politică industrială devin principalul motor de creştere

În condiţiile în care consumul privat continuă să încetinească, autorităţile au încercat să promoveze un nou model de creştere economică bazat pe investiţii, inovare şi dezvoltare industrială.

Printre iniţiativele lansate în luna mai s-au numărat programul TechUp România, dedicat inteligenţei artificiale, microelectronicii, biotehnologiilor şi tehnologiilor verzi. Potrivit documentului publicat de Ministerul Finanţelor, obiectivul proiectului este de accelerare a modernizării economie şi crearea de valoare adăugată ridicată la nivel naţional. Programul va avea un buget anual de 759 milioane lei, pentru perioada 2026-2032 şi face parte din Pachetul de relansare economică aprobat prin OUG nr.8/2026. Schema va accelera creşterea economică prin stimularea investiţiilor cu valoare adăugată mare şi va susţine optimizarea balanţei comerciale prin exporturi de tehnologie şi consolidarea productivităţii muncii, prin crearea de locuri de muncă înalt calificate. Programul „TechUp România” prevede acordarea de finanţări pentru proiecte cu o valoare a investiţiei cuprinsă între 5 milioane şi 50 milioane lei, structurate pe două componente: Componenta I (Cercetare-Dezvoltare) - Finanţare prin granturi de la bugetul de stat, cumulată cu o deducere fiscală de 200% pentru cheltuielile de C&D; Componenta II (Producţie) - Granturi destinate investiţiilor iniţiale în capacităţi de producţie, utilizând active corporale şi necorporale.

Schema se adresează proiectelor de frontieră din următoarele domenii: digital - calcul avansat, inteligenţă artificială, microelectronică; life-science - bio-tehnologie, agri-tech, sănătate de precizie; energie - energie verde, stocare, tehnologii climatice; mobilitate&spaţiu - sisteme autonome şi tehnologii spaţiale; industria 4.0 - materiale avansate şi producţie industrială modernă.

Bugetul total estimat al TechUp este de până la 5,3 miliarde lei (un miliard euro), alocat etapizat în perioada 2026-2032.

Un alt program privind stimularea investiţiilor este „Diaspora Investeşte Acasă”, destinat atragerii capitalului şi expertizei românilor din străinătate. Bugetul total alocat de Ministerul Finanţelor pentru acest program este de 100 milioane euro. Granturile pot acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiţii, în limita a 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Creditele de investiţii pot avea valori între 5.000 euro şi 500.000 euro. Sprijinul va fi acordat în perioada 2026-2029, prin Banca de Investiţii şi Dezvoltare, iar contribuţia proprie minimă este de 10%, respectiv 5% pentru antreprenorii sub 35 de ani.

Totodată, au fost aprobate noi scheme de finanţare pentru proiecte energetice, infrastructură locală, împăduriri, stocarea energiei şi modernizarea administraţiilor publice.

În agricultură au fost lansate programe de sprijin pentru producători, pentru sectorul zootehnic şi pentru investiţiile în irigaţii, în încercarea de a creşte rezilienţa sectorului într-un context climatic şi economic dificil.