Medicina de urgenţă din România, fragmentare sistemică şi presiunea tehnologiei

Sistemul medical românesc continuă să funcţioneze cu un „hiatus” între medicina de urgenţă şi restul structurii sanitare, a afirmat rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, în cadrul Congresului Naţional de Medicină de Urgenţă şi Medicina Dezastrelor (CongrEMs 2026). Acesta a subliniat, în acelaşi timp, că evoluţiile tehnologice şi presiunea socială vor obliga sistemul să se reconfigureze accelerat. Potrivit rectorului UMFST Târgu Mureş, sistemul de urgenţă reprezintă un indicator al maturităţii unui sistem medical, însă în România persistă o ruptură funcţională între această zonă şi restul serviciilor sanitare. „Probabil că există un hiatus în România între sistemul de urgenţă şi restul sistemului şi acest hiatus, cu un optimism rezervat, trebuie să sperăm că se va închide”, a afirmat Leonard Azamfirei în cadrul congresului. Acesta a subliniat că transformările demografice şi creşterea complexităţii patologiilor medicale pun presiune suplimentară pe întregul sistem sanitar, în condiţiile în care aşteptările societăţii cresc constant.

• Presiunea inteligenţei artificiale şi schimbarea modelului medical

În intervenţia sa, potrivit declaraţiilor făcute la CongrEMs 2026, rectorul UMFST a atras atenţia că medicina de urgenţă se află în prima linie a transformării tehnologice, în special odată cu integrarea inteligenţei artificiale şi a analizei de date în practica medicală. „Inteligenţa artificială a venit peste noi, vin algoritmii, vin datele şi, mai ales, vine integrarea tuturor acestora, care va schimba medicina fundamental”, a afirmat Azamfirei. Acesta a arătat că, deşi formarea medicală tradiţională a pus accent pe evaluarea clinică directă, noile generaţii de medici vor lucra într-un ecosistem în care decizia clinică va fi din ce în ce mai asistată tehnologic, fără a elimina însă contactul direct cu pacientul în medicina de urgenţă.

• Solidaritatea, „provocarea esenţială” a sistemului

O altă dimensiune esenţială a discursului rectorului UMFST a vizat coeziunea internă a sistemului medical, în special în zona de urgenţă. „Într-o ţară care nu conteneşte să ne dea intermitent semne de autoliză, ideea de solidaritate trebuie să fie mai consistentă ca oricând”, a susţinut Azamfirei. Acesta a sugerat că disciplina, colaborarea şi solidaritatea profesională reprezintă elemente structurale fără de care medicina de urgenţă nu îşi poate menţine eficienţa operaţională.

Rectorul UMFST a amintit şi rolul istoric al Târgu Mureş în dezvoltarea sistemului de urgenţă din România, susţinând că atât infrastructura de intervenţie, cât şi formarea academică în domeniu au avut aici un punct de pornire important.

El a subliniat că universitatea a fost prima din România care a dezvoltat o disciplină dedicată medicinei de urgenţă, integrând specialişti din anestezie şi terapie intensivă în procesul de formare.

• Medicina de urgenţă „devine mai puternică” după pandemie

La rândul său, preşedintele comitetului de organizare al congresului şi şeful UPU-SMURD Târgu Mureş, dr. Cristian Boeriu, a afirmat că medicina de urgenţă a ieşit consolidată din perioada pandemiei de COVID-19. „Faptul că suntem astăzi aici, împreună în această sală, este în sine o declaraţie: medicina de urgenţă nu doar că rezistă, ci devine mai puternică”, a spus Boeriu, potrivit intervenţiei sale din cadrul CongrEMs 2026. Acesta a precizat că ediţia actuală a congresului, a treia la număr, este prima organizată după pandemie, iar experienţa COVID-19 a testat capacitatea de reacţie şi rezilienţa sistemelor medicale. Potrivit lui Cristian Boeriu, CongrEMs a fost conceput iniţial ca o platformă academică de colaborare între studenţi, medici şi cercetători, cu scopul de a crea un cadru comun de formare şi schimb de experienţă în medicina de urgenţă. Acesta a subliniat că Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” a avut un rol esenţial în consolidarea evenimentului, oferindu-i susţinere instituţională şi credibilitate academică.

Şeful UPU-SMURD Târgu Mureş a subliniat şi caracterul profund colaborativ al specialităţii, afirmând că medicina de urgenţă nu poate funcţiona individual, ci exclusiv în echipă multidisciplinară.