Iranul şi SUA au o nouă rundă de negocieri în privinţa acordului nuclear, pe fondul unor dezacorduri persistente

Iranul şi Statele Unite se întâlnesc din nou vineri, la Roma, pentru a cincea rundă de discuţii, sub medierea Omanului, într-un moment în care negocierile par să stagneze pe tema îmbogăţirii uraniului iranian, relatează AFP, de la care transmitem următoarele informaţii.

Teheranul şi Washingtonul, inamice de la Revoluţia islamică din 1979, care a răsturnat monarhia pro-occidentală din Iran, au început discuţii la 12 aprilie pe tema spinoasă a programului nuclear iranian.

Aceste discuţii reprezintă cel mai înalt nivel de angajament între cele două ţări de la retragerea unilaterală, în 2018, a Statelor Unite din acordul internaţional privind programul nuclear iranian, încheiat cu trei ani înainte la Viena. Preşedintele american Donald Trump, care a iniţiat această decizie în timpul primului său mandat (2017-2021), a reinstaurat sancţiuni americane severe împotriva Iranului, în cadrul unei aşa-numite politici de "presiune maximă". El încearcă acum să negocieze un nou pact cu Teheranul, care speră la o ridicare a sancţiunilor care îi sufocă economia.

Cele două ţări se întâlnesc vineri într-un moment în care îşi manifestă public dezacordul cu privire la problema sensibilă a îmbogăţirii uraniului. Trimisul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care conduce discuţiile în numele Washingtonului, a declarat că Statele Unite "nu ar putea autoriza nici măcar un procent din capacitatea de îmbogăţire" a Iranului.

"Iranul nu poate avea capacitate de îmbogăţire, pentru că acest lucru îl transformă în cele din urmă într-o putere nucleară potenţială", a susţinut miercuri şi şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio.

Există încă "dezacorduri fundamentale" cu Statele Unite, potrivit şefului diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, care conduce negocierile în numele Teheranului. Dacă Statele Unite împiedică Iranul să îmbogăţească uraniu, "nu va exista niciun acord", a avertizat el.

Teheranul, care îşi apără dreptul la energie nucleară civilă, consideră că această cerere este contrară prevederilor Tratatului de neproliferare (TNP), la care Iranul este semnatar. "Suveranitatea Iranului este o linie roşie şi în niciun caz Iranul nu va renunţa la dreptul de a îmbogăţi uraniu", a declarat pentru AFP politologul iranian Mohammad Marandi.

Ţările occidentale, în frunte cu Statele Unite, şi Israelul, considerat de experţi singura putere nucleară din Orientul Mijlociu, suspectează Iranul că doreşte să se doteze cu arme nucleare. Teheranul neagă că ar avea astfel de ambiţii.

Potrivit lui Behrouz Kamalvandi, purtător de cuvânt al Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (AEOI), industria nucleară angajează peste 17.000 de persoane în Iran, în special în sectoarele energetic şi medical. "Ţările de Jos, Belgia, Coreea de Sud, Brazilia şi Japonia îmbogăţesc (uraniu) fără a deţine arme nucleare", a subliniat el la începutul lunii mai.

Joi, preşedintele american Donald Trump a discutat despre Iran cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Donald Trump consideră că negocierile cu Teheranul, privite cu scepticism şi chiar cu ostilitate declarată de liderul israelian, sunt "în direcţia bună", a adăugat ea.

CNN, citând mai mulţi oficiali americani sub rezerva anonimatului, a afirmat marţi că Israelul, un duşman declarat al guvernului iranian, se pregăteşte să lovească instalaţiile nucleare iraniene. Iranul va considera Statele Unite responsabile pentru orice atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a avertizat joi Abbas Araghchi.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul îmbogăţeşte în prezent uraniu la 60%, cu mult peste limita de 3,67% autorizată prin acordul din 2015, dar sub nivelul de 90% necesar pentru utilizări militare. Teheranul s-a distanţat de angajamentele sale din 2015 ca represalii la retragerea SUA din acordul nuclear.

Discuţiile de vineri vor avea loc înainte de reuniunea Consiliului de administraţie al AIEA, care se va desfăşura la Viena în iunie şi în cursul căreia vor fi examinate activităţile nucleare ale Iranului.

Acordul nuclear din 2015, care expiră în octombrie, la zece ani de la intrarea în vigoare a textului, prevede posibilitatea reimpunerii sancţiunilor ONU în cazul în care Iranul nu îşi respectă angajamentele.

Franţa a avertizat luna trecută că nu va ezita "nicio secundă", alături de Germania şi Regatul Unit, să recurgă la sancţiuni dacă securitatea europeană ar fi ameninţată de programul nuclear iranian. Împreună cu China şi Rusia, aceste trei ţări sunt membre ale acordului nuclear semnat în 2015.