Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

ISĂRESCU, LA PREZENTAREA RAPORTULUI ANUAL AL BNR:"Asistăm la accentuarea dezechilibrului extern"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Asistăm la accentuarea dezechilibrului extern"

Asistăm la accentuarea dezechilibrului extern, pe fondul expansiunii absorbţiei interne dincolo de potenţialul economiei româneşti, a spus, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, în ocazia prezentării Raportului anual pe 2018.

Oficialul a subliniat că dezvoltarea economică a ţării noastre a rămas robustă, anul trecut, în atenuare, însă, faţă de maximul post-criză înregistrat în 2017.

Mugur Isărescu a precizat: "Exportul net are o contribuţie negativă semnificativ mai mare decât în anul precedent.

Asta justifică aprecierea noastră că avem o absorbţie internă (n.r. consum) dincolo de ceea ce poate să dea economia. (...)

Balanţa bunurilor este în deteriorare puternică, mai ales în 2017 şi 2018 (pe fondul expansiunii cererii de consum).

În consecinţă, cu toate că exporturile au crescut, iar cota de piaţă a Româ­niei în Uniunea Europeană nu a scăzut, avem această deterioare a balanţei externe. În comparaţie cu ţările care nu sunt în zona euro, situaţia contului extern a României este cea mai slabă şi vulnerabilă".

Raportul arată că deficitul de cont curent a fost finanţat, până anul trecut, aproape în totalitate, din surse stabile precum investiţiile externe. 2018 a adus însă o deteriorare, a arătat guvernatorul, notând că, în acest an, ponderea fluxurilor volatile de capital în finanţarea deficitului de cont curent a crescut semnificativ.

"În bună parte, deficitul nostru de cont curent, în acest an, este finanţat din surse generatoare de dobândă, de datorie. Deci se împrumută statul, se împrumută sectorul privat, avem intrări de capital şi din criza de Turcia, aceasta fiind asociată intrărilor de capital din ultimele trei-patru săptămâni care au dus la aprecierea leului. Dar fiind capitaluri volatile, aşa cum vin pot să şi plece", a explicat Isărescu, care a mai adăugat, cu referire la ratingul de ţară: "Aproprierea de 5% (a deficitului de cont curent) ar putea să ne creeze probleme şi din cauza asta vorbim. Agenţiile de rating nu se uită doar la cât e deficitul, ci şi dacă există o instituţie care ştie, conştientizează şi discută despre acest lucru. Dacă instituţiile de rating vin şi văd că pe români nu-i preocupă (deficitul) atunci s-ar putea gândi (la o reducere a ratingului de ţară)".

Acesta a mai afirmat că exporturile au continuat să performeze, în mod special sectorul auto şi al componentelor auto precum şi sectorul produselor agricole primare, neprelucrate, şi sectorul echipamentelor electrice.

În 2018 au fost lansate noi modele Dacia Duster şi Ford EcoSport, fabricate în ţara noastră, în timp ce Germania este cel mai mare partener comercial al nostru. Alături de celelalte ţări din blocul estic, România face parte din lanţul de aprovizionare german pentru autovehicule.

În ceea ce priveşte datoria publică a ţării, Mugur Isărescu a arătat că în ciuda previziunilor negativiste, aceasta nu a crescut ca pondere în PIB, la această evoluţie contribuind şi avansul rapid al produsului intern brut.

Isărescu a explicat că datoria mică raportat la PIB este şi motivul pentru care ne putem împrumuta ieftin: "Suntem la 35% datorie publică în PIB, spre coada pozitivă a Uniunii Europene, adică una dintre ţările cu datoria cea mai mică. Este remarcabil şi remarcat inclusiv de agenţiile de rating, în analizele de ţară. Aici avem un plus şi se observă şi din faptul că ne putem împrumuta, împrumuturi mari, de pe pieţele internaţionale la costuri relativ scăzute. Ştiu că există această întrebare, nu asta este problema (datoria). Problema este că atunci când ai un deficit trebuie să ai un program de finanţare, internă şi externă. Alta este tema: ce facem cu aceşti bani şi din ce direcţii apare deficitul. Dacă ar apărea numai din investiţii nu cred că am avea o problemă pe care să o discutăm prea mult".

Raportul arată că indicatorii îndatorării externe sunt în îmbunătăţire, deşi o tendinţă care dă de gândit este creşterea datoriei pe termen scurt. Îmbunătăţirea apare în condiţiile în care serviciul datoriei externe pe termen lung este în scădere datorită, faptului că scadenţele s-au lungit, şi a faptului că costurile la care se împrumută Guvernul s-au îmbunătăţit, la aceasta din urmă evoluţie contribuind şi rezerva internaţională a BNR. În prezent, rezerva se situează la aproximativ 36 miliarde de euro, din care 4 miliarde în 104 tone de aur. 61 de tone sunt în custodie la Banca Angliei, pentru credibilitate şi reducerea costurilor de împrumut, potrivit lui Isărescu.

Referitor la acţiunile pe care le-a întreprins banca naţională pentru a stăpâni avansul preţurilor, guvernatorul a arătat că s-a acţionat la timp, preventiv, cu majorarea dobânzilor, pentru prevenirea ieşirii din ţintă a inflaţiei CORE2 ajustat, pe care BNR o poate influenţa, evitarea încetinirii economiei şi evitarea agravării deficitului extern, respectiv "evitarea repetării cazului Turciei, care a ajuns cu dobânzile la 25% şi tot nu a reuşit să stabilizeze lira".

Mugur Isărescu a mai declarat: "După doi ani şi jumătate de când am început să întărim politica monetară spunem că am făcut-o la timp şi în dozajul cuvenit. Proba este că inflaţia CORE2 ajustat este în apropierea ţintei de 2,5%. (...) Am avut dezbateri politice, am fost în Parlament şi am discutat cu partidul de guvernământ. Au fost alte opinii, ne-am ţinut de politica monetară adecvată şi cred că revenirea inflaţiei în intervalul stabilit (pe finalul anului), acest lucru a dovedit că punctul nostru de vedere a fost corect. Dobânzile din piaţa monetară (ROBOR) au urmat, în mod absolut natural, politica băncii naţionale. Şi atunci de unde manipulare? Au crescut dobânzile pentru că am întărit politica monetară şi am strâns lichiditatea din piaţă. Asta e politică (monetară), nu manipulare. Deci ce se doreşte, să avem o bancă centrală activă, care face politică, sau una care să stea şi să se minuneze că cresc preţurile?! Dacă dobânzile sunt cu un punct procentual sub inflaţie, în ţările vecine, trebuie să fim şi noi prin apropiere".

Cu privire la evoluţiile cursului de schimb, Mugur Isărescu a menţionat că banca naţională nu a permis o volatilitate foarte mare a cursului de schimb spre deosebire de băncile centrale ale ţărilor vecine, prin toate instrumentele disponibile, printre care şi intervenţii în piaţa monetară şi cea valutară.

Raportul mai scoate în evidenţă o tendinţă pozitivă pe termen îndelungat, respectiv creşterea creditului în lei în economie (pondere de 66% din total în economie în decembrie 2018) şi scăderea creditului.

În ceea ce priveşte intermedierea financiară, guvernatorul a reiterat că avem puţine societăţi "bancabile" şi că băncile nu pot fi forţate să împrumute firme, în ciuda unui exces de resurse în bănci, pentru că răspund de banii deponenţilor: "Trebuie înţelese două lucruri: mai ales acum, în Europa, băncile greu dau credite pe termene lungi. Băncile nu sunt parteneri de investiţie. Din acest motiv, în UE se pune accent pe pieţele de capital. Aici îţi trebuie o altă cultură, de parteneriat, care merge dificil şi în Europa, darămite în ţara noastră. Dorinţa multor întreprinderi este să ia credite pe 20 de ani ca să se dezvolte. Nu este ceea ce pot să facă băncile comerciale, poate o bancă de dezvoltare. Avem, în schimb, Fondurile de Garantare care ar putea interveni. Sunt chestiuni care trebuie discutate cu argumente economice, nu cu dorinţe, asta în primul rând. În al doilea rând, e vorba de indicatorii de prudenţă. Să creditezi o firmă cu capitaluri negative este puşcărie curată pentru un bancher. Şi atunci, nu e nevoie de o reformă a firmelor, să le forţăm într-un fel să se capitalizeze? Eu mă angajez să aduc la aceeaşi masă reprezentanţi ai sectorului bancar şi ai sectorului corporatist ca să găsim o soluţie, pentru că cu ordonanţe de tipul 114 nu se rezolvă situaţia, ci se înrăutăţeşte".

Totodată, acesta a mai adăugat că băncile sunt exagerat de prudente, aceasta fiind o altă cauză pentru gradul scăzut de intermediere financiară din economie: "Nu am spus că situaţia creditului către întreprinderi, stagnant, în scădere sau creştere foarte mică, este numai din cauze structurale şi numai din motive legate de întreprinderi. O altă cauză este comportamentul băncilor. Este clar că şi ele suflă şi în iaurt. Sunt exagerat de prudente. Mesajul meu este pozitiv: «Hai, măi, fraţilor, să ne adunăm şi să reclădim încrederea!» Nimic nu se poate face fără încredere. (...) Nu ai cum să reclădeşti creditul. În definitiv cuvântul, în latină, înseamnă încredere".

Raportul mai arată că riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar a revenit în a doua jumătate a anului 2018, cu apariţia OUG114/2018, amendată ulterior într-o formă "suportabilă", şi revenirea celor trei proiecte din Parlament ce vizează sectorul bancar.

Totuşi, raportul nu a identificat niciun risc sistemic sever, în timp ce calitatea activelor bancare a continuat să se îmbunătăţească, pe fondul avansării procesului de curăţare a bilanţurilor prin vânzarea creditelor neperformante, iar adecvarea capitalului în bănci şi indicatorii de lichiditate au poziţii solide.

Poziţia financiară a BNR a rămas de asemenea solidă, cu niveluri semnificative ale capitalului propriu şi un rezultat financiar solid, respectiv un profit de şase ori mai mare decât în 2017, de 1,18 miliarde de lei, ce se datorează administrării rezervei în valută, din care 80% merge în bugetul de stat, potrivit documentului.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Un raport scris pentru "impaunarea" domnului Isarescu in persoana. Nimic despre oameni, locuitori ai Romaniei, nimiv despre cei care-si pastreaza bruma de bani in banci cu un rezultat negativ : scot din banca mai putin dacat au depus initial. Cum sa nu fie inregistrat profit maxim de catre bancile din Romania care folosesc ani de zile economiile romanilor iar la final in loc de dobanda primesti mai putin decat ai depus ?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019
Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Topul Naţional al Firmelor 2019
Energy Transition 2019
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Topul Firmelor din Municipiul Bucuresti 2019www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS