KAREN VARTAPETOV, ANALIST ŞEF S&P SOVEREIGN RATINGS:"Consolidarea fiscală a României va fi sprijinită de ancorarea la procedura de deficit excesiv"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 28 octombrie

"Consolidarea fiscală a României va fi sprijinită de ancorarea la procedura de deficit excesiv"

"România va înregistra o creştere nominală a PIB de 8-9%, în următoarele 12-18 luni, ceea ce va sprijini consolidarea fiscală chiar dacă reformele structurale vor întârzia", spune analistul S&P Ratings Volatilitatea politică este caracteristică definitorie a României, conform S&P

Consolidarea fiscală a României va fi sprijinită de ancorarea la procedura de deficit excesiv, iar ritmul ridicat de a PIB-ului nominal din următoarele 12-18 luni va sprijini reducerea deficitului bugetar chiar dacă reformele structurale vor întârzia să fie implementate, a declarat, ieri, Karen Vartapetov, analist-şef la S&P Sovereign Ratings pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, în cadrul unui webinar organizat de agenţia de rating.

România se află din 2020 în procedura de deficit excesiv pentru deficitul bugetar de 4,3% din 2019, iar angajamentul ţării noastre în faţa Comisiei Europene constă într-o reducere graduală la sub 3% din PIB în 2024. În primele nouă luni din acest an, deficitul bugetar a fost de 3,77% sau 44,3 miliarde de lei în termeni nominali, o poziţie mai bună comparativ cu aşteptările analiştilor.

Întrebat dacă "regretă revizuirea din aprilie a perspectivei de credit a Româ­niei de la negativă la stabilă, oficialul S&P a afirmat: "Răspunsul scurt este nu. Cred că trebuie menţionate trei lucruri în legătură cu România. În primul rând, volatilitatea politică este o parte inerentă a poveştii României şi cred că ne-am mai aflat în situaţia asta, deci nu este chiar atât de surprinzător să vedem în ţară acest nivel relativ ridicat de turbulenţe politice şi acest lucru este deja inclus în ratingul curent BBB- (ultima treaptă a ratingului recomandat pentru investiţii - n.r.). Al doilea lucru este că deficitele gemene vor persista pentru o vreme, inclusiv din cauza ritmului redus al consolidării fiscale şi al momentumului redus de reforme, care este de asemenea destul de tipic pentru povestea României. Dar al treilea lucru - şi este adevărat de ceva vreme - este că în ciuda unor fluxuri relativ slabe, fiscale şi fluxuri externe, bilanţul României rămâne destul de puternic. Ca pondere în PIB, atât datoria netă externă cât şi datoria netă publică sunt relativ modeste. Deci cred că unul din motivele cheie pentru care am revizuit perspectiva înapoi la stabilă a fost renunţarea la planurile anterioare pentru o majorare a pensiilor destul de însemnată, în ciuda perspectivelor relativ solide de creştere pentru acest an şi anul următor. Am revizuit perspectiva înapoi la stabilă şi nu regretăm asta. Cred că dacă te uiţi pe termen mediu, pe 12-18 luni, ne aşteptăm în continuare la continuarea consolidării fiscal şi asta stă la baza poveştii deficitelor gemene. Consolidarea fiscală va fi sprijinită de ancorarea la procedura de deficit excesiv şi de asemenea de implementarea planului de recuperare. Ceva important ce trebuie de asemenea menţionat este că ne uităm la o creştere nominală foarte ridicată a PIB în România, în zona de 8-9%, chiar 10%, pe termen mediu, ceea ce va sprijini desigur consolidarea fiscală chiar dacă reformele structurale vor întârzia".

Oficialii agenţiei americane de rating au notat de asemenea că scenariul de bază pentru regiunea noastră este continuarea într-un ritm rapid al redresării economice, dinamica economiei fiind susţinută de cererea încă puternică, de sistemul bancar solid şi de fondurile europene disponibile pentru investiţii. Regiunea Europei Centrale şi de Est este de asemenea aşteptată să înregistreze una din cele mai bune recuperări economice, mult peste alte regiuni ale lumii, asta după ce contracţia din 2020 a fost mult mai redusă decât în alte regiuni.

Riscurile de reducere a ratingurilor sunt destul de echilibrate în regiune având în vedere că nu există perspective negative atribuite ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ceea ce oferă o perioadă de echilibru de 6-12 luni. La categoria riscuri pe partea negativă pentru ratinguri, Karen Vartapetov a menţionat întârzierea intrărilor de fonduri europene asociate planurilor de redresare şi rezilienţă.

"Primul şi ultimul risc este desigur incertitudinea în privinţa pandemiei şi problema în aceste ţări este rata comparativ scăzută de vaccinare, în mod specific din România şi Bulgaria. Riscurile s-au mutat dinspre probleme cu oferta de vaccinuri pe o problemă cu cererea pentru vaccinuri. Există o reticenţă a populaţiei de a se vaccina", a spus Vartapetov, adăugând că rata scăzută a vaccinării din România şi Bulgaria se datorează încrederii scăzute în autorităţi, moştenită parţial din perioada comunistă şi din primii ani după căderea regimului comunist.

SYLVAIN BROYER, ECONOMIST ŞEF LA S&P PE EUROPA, ORIENTUL MIJLOCIU ŞI AFRICA:

"Inflaţia din prezent nu are nicio legătură cu stagflaţia"

"Acest tip de inflaţie pe care îl avem acum nu are nicio legătură cu stagflaţia. Este în mare parte tranzitorie, porneşte de la baza redusă, iar aproximativ 50% din inflaţia curentă este cauzată de energie. Chiar şi cu aceste preţuri la energie, mare parte din inflaţie se datorează efectului de bază. Vom avea o creştere anuală cuprinsă între 3-4% în preţurile de consum la nivelul Europei la finalul anului. Dacă luăm acelaşi număr pe doi ani ajungem la aceeaşi cifră. Asta înseamnă că preţurile de consum doar se normalizează aşa cum a făcut şi PIB-ul (...) şi principala cauză a inflaţiei sunt problemele de pe partea ofertei care nu a răspuns nu la fel de rapid la normalizarea cererii aşa cum ne aşteptam. Dar cu cât oferta se îmbunătăţeşte, într-un context în care am depăşit vârful cererii, atunci presiunile inflaţioniste sunt de aşteptat să scadă. (...) Ca o bancă ca să rămână credibilă... Vedem acum ce se întâmpla cu Banca Angliei, care este pe cale să facă o eroare de politică (monetară) reacţionând prea rapid la un şoc inflaţionist tranzitoriu cauzat de problemele de pe partea ofertei. Situaţia trebuie gestionată printr-un mix de politici care să apere consumatorii de creşterile mari la energie, tăierea de taxe la energie, asta fac guvernele din zona euro, iar banca centrală trebuie doar să se asigure că aşteptările inflaţioniste rămân ancorate pentru a evita orice spirală salarii-inflaţie", a spus în cadrul aceluiaşi eveniment Sylvain Broyer, economist şef la S&P pe regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro