LAPAR: Tranzitul cerealelor ucrainene prin ţara noastră trebuie strict monitorizat

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) cere trasabilitate completă, controale ferme şi prioritate pentru mărfurile româneşti în infrastructura de transport şi operare portuară. Fermierii din ţara noastră solicită autorităţilor implementarea unui mecanism strict de control al cerealelor ucrainene aflate în tranzit, pe fondul informaţiilor privind posibila reactivare a culoarelor de solidaritate. Federaţia patronală avertizează că repetarea situaţiei din 2022-2023 ar putea pune din nou presiune pe fermierii români şi pe infrastructura logistică naţională.

„Agricultura are nevoie de un miracol sau măcar de o serie de măsuri de bun-simţ pentru a face faţă problemelor asociate cu tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriul României. Luând în calcul amintirea recentă a ceea ce s-a întâmplat în 2022-2023, coroborată cu faptul că se aude în spaţiul public despre posibilitatea deschiderii din nou a culoarelor de solidaritate, vreau să trag un semnal de alarmă: acest lucru poate genera disproporţii foarte mari în piaţă, cu efecte negative asupra sectorului agricol şi logisticii”, a declarat Matei Titianu, preşedintele LAPAR, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută ieri la sediul IMM România.

Într-un document transmis autorităţilor din ţara noastră, LAPAR propune avizarea fiecărui transport înainte de intrarea în România, indiferent dacă acesta vine direct din Ucraina sau prin Republica Moldova. Avizul ar urma să indice marfa, modalitatea de transport şi punctul de trecere a frontierei, iar datele să fie raportate la intervale de trei zile. Fermierii solicită şi corelarea obligatorie a documentelor de intrare cu cele de ieşire, astfel încât întreaga cantitate declarată în tranzit să poată fi urmărită până la părăsirea teritoriului naţional.

„Avem nevoie de un control riguros şi de trasabilitate totală a produselor agricole din Ucraina pe teritoriul României. Nu vrem să se spele din nou originile, ca produsele ucrainene să fie vândute drept cereale din Moldova sau cereale româneşti. Avem nevoie de avizarea prealabilă a fluxurilor; în momentul intrării în România, avem nevoie de un aviz care să specifice cu exactitate punctul de trecere, marfa şi modul de tranzit. Avem nevoie ca avizele de la intrare să coincidă cu cele de la ieşirea din ţară. Avem nevoie de prioritizarea mărfii româneşti pe calea ferată, printr-un mecanism transparent, protejat de ingerinţe comerciale”, a precizat Matei Titianu.

Lista de măsuri solicitate mai include activarea antrepozitelor pe teritoriul României, folosirea unor trasee predefinite şi monitorizate de CNAIR şi Poliţia Română, linii dedicate de transfer şi cântărirea transporturilor în toate punctele de frontieră, inclusiv la graniţa cu Republica Moldova. Pentru transportul feroviar, LAPAR solicită verificarea sigiliilor gurilor de încărcare şi descărcare.

„Trebuie să ştim modul în care este monitorizat transportul şi cantităţile care tranzitează statul român. În 2022-2023, accesul la portul Constanţa a fost foarte dificil, iar fermierii au aşteptat cu zilele. Infrastructura României trebuie privită ca infrastructură critică. De aceea, solicităm instituirea unui cadru real de consultare înainte de adoptarea unor noi măsuri privind culoarele de solidaritate”, a arătat preşedintele LAPAR.

Domnia sa a amintit că presiunea asupra infrastructurii de transport este amplificată de nivelul scăzut al Dunării, de suprasolicitarea reţelei rutiere şi de creşterea costurilor cu energia şi transportul rutier şi feroviar. În aceste condiţii, LAPAR consideră că tranzitul trebuie organizat prin reguli clare, controale efective şi mecanisme verificabile de trasabilitate, pentru a nu restrânge accesul real al produselor româneşti la piaţă.