Legislaţia în domeniul criptomonedelor este într-o ceaţă care nu poate genera decât dispute - problemele încep de la înregistrările contabile

Demersurile ANAF în privinţa controalelor pe zona criptomonedelor sunt lăudabile, dar legislaţia nu este clară, astfel că riscurile de litigii sunt foarte mari pentru contribuabili, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Recent a apărut Ordinul 750/2026 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului utilizat de Furnizorii de Servicii de Criptoactive Raportori, potrivit căruia aceştia au obligaţia de a raporta anual la ANAF date despre conturi, solduri şi detalii despre fiecare tranzacţie (cumpărare, vânzare sau schimb) efectuată de utilizatori. În plus, conform declaraţiilor preşedintelui ANAF, instituţia intenţionează chiar să înfiinţeze o divizie de control al tranzacţiilor cu criptomonede.

Legislaţia este destul de clară cu privire la obligaţiile fiscale ce revin persoanelor fizice implicate în tranzacţionarea criptomonedelor (ANAF publicând broşuri şi ghiduri pentru acest tip de venituri şi organizând cursuri pe această temă).

Problema este la societăţile care activează în acest domeniu şi care doresc să se conformeze fiscal. Lucrurile nu sunt la fel de clare.

„De cel puţin 6 ani, Ministerul Finanţelor evită elaborarea unor reguli contabile specifice criptoactivelor. Într-o lume a digitalului, suntem forţaţi să asimilăm un Bitcoin şi Ethereum cu stocurile de marfă tradiţională sau cu imobilizările, în funcţie de intenţia de utilizare a acestora. În 2020, CECCAR a iniţiat un demers de completare a legislaţiei contabile, însă fără niciun rezultat”, a declarat Luisiana Dobrinescu, avocat, partener Dobrinescu Dobrev Haraga.

Astfel, nu se ştie care ar fi înregistrările contabile la momentul obţinerii unui criptoactiv prin minare, nu există reguli privind momentul la care o societate ar trebui să recunoască venituri impozabile (din minare, din creşteri de valoare, din schimb sau din vânzare).

„Cei mai mulţi contabili consideră că, din cauza fluctuaţiilor de valoare a acestor active, gestiunea lor ar trebui ţinută extra-contabil. Alţii le înregistrează contabil şi fac reevaluări care determină venituri şi cheltuieli care alterează semnificativ indicatorii contabili şi fiscali ai societăţii. Toate aceste operaţiuni au loc în economia României de mai bine de 15 ani”, a mai afirmat Luisiana Dobrinescu.

Dacă ne uităm la operaţiunile prezentului, acele de DeFi (Decentralized Finance) şi de staking (blocarea unei anumite cantităţi de criptomonede într-un protocol blockchain pentru a susţine securitatea şi funcţionarea reţelei) - toate având ca instrumente şi scop obţinerea de criptoactive - ceaţa este completă şi totală.

Statele membre au abordări foarte diferite cu privire la modalitatea de înregistrare contabilă a operaţiunilor cu criptoactive şi, mai ales, cu privire la momentul exigibilităţii veniturilor (şi implicit, a impozitului pe profit).

„La fiecare discuţie pe această temă, ni se spune că Ministerul Finanţelor aşteaptă ceva de la BNR, care aşteaptă ceva de la Ministerul Justiţiei, pentru ca astfel să nu se întâmple nimic. Sentimentul meu este că niciuna dintre instituţii nu doreşte să îşi asume responsabilitatea reglementării. Într-un astfel de context, emiterea unor decizii de impunere în urma controalelor ANAF nu poate fi decât o uriaşă sursă de litigii”, a explicat Luisiana Dobrinescu.

Luând în considerare această ceaţă fiscală, putem ajunge, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii zece ani, la o amnistie fiscală care aruncă la coş nu doar posibile surse bugetare, ci şi efortul inspectorilor fiscali, al contribuabililor care vor fi în postura de a se apăra, al avocaţilor şi nu în ultimul rând, al instanţelor.

Dobrinescu Dobrev a devenit, recent, Dobrinescu Dobrev Haraga, mărindu-şi astfel echipa de avocaţi în litigii fiscale.