LIVE - VIDEOConferinţa "Antreprenoriat fără gen" - ediţia a X-a -

Miscellanea #Video / 13 aprilie



Actualizare - CRISTIAN PÂRVAN, PREŞEDINTELE PIAROM: "România are spirit antreprenorial, dar acesta nu poate fi condiţionat"

România are spirit antreprenorial, dar acesta nu poate fi condiţionat şi nu putem aştepta să se dezvolte dacă nu reuşim să arătăm că antreprenorul, care pune în joc banii şi viaţa de familie, nu găseşte un mediu economic prietenos, mai ales în relaţia cu instituţiile statului, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). Printre altele, domnia sa a menţionat: "Este foarte important să coborâm educaţia antreprenorială la vârste cât mai reduse, pentru că acolo se formează plăcerea de a avea independenţă şi se pot dezvolta aceste aptitudini antreprenoriale".

În opinia sa, este important ca dezvoltarea IMM-urilor, necesare în orice ţară, să se facă coordonat, prin câteva direcţii esenţiale.

"În primul rând, trebuie sprijiniţi antreprenorii care pot deveni subfurnizori ai marilor companii internaţionale, pentru a creşte valoarea adăugată realizată în România. Apoi, de ani de zile susţinem că ar fi necesar să fie încurajat din punctaj şi politică publică atreprenoriatul care devine subfurnizor al companiilor multinaţionale din România, de care ţara noastră are nevoie, dar are nevoie şi de o valoare adăugată mai mare a IMM-urilor care pot oferi produse şi serv. O altă direcţe importantă este examinarea, în fiecare zi, a «balanţei comerciale» şi a stimulării celor ce produc bunuri care echilibrează balanţa de bunuri şi servicii a României", subliniază Cristian Pârvan, arătând că balanţa comercială continuă să se agraveze în special pe tronsonul bunuri şi servicii.

E.O.

---

Actualizare - ANCA DOBRESCU, MANAGING PARTNER PEPRIMAPAGINA.RO: "Piaţa marketing-ului digital a crescut foarte mult, în pandemie"

Piaţa marketing-ului digital a crescut foarte mult în pandemie spune Anca Dobrescu, Managing Partner peprimapagina.ro. Pe de altă parte, odată cu valul digitalizării, numai anul trecut peste 60.000 de firme şi-au închis activitatea pentru că nu au putut sau nu au ştiut să se adapteze, a subliniat domnia sa.

Anca Dobrescu a afirmat: "Înainte de pandemie, piaţa marketing-ului digital era estimată la sub 100 de milioane de euro, iar anul acesta este la 140 de milioane de euro, deci a crescut foarte mult (...). Sunt foarte multe companii care au reuşit să transfere din offline în online, iar noi lucrăm atât cu startup-uri cât şi cu companii care au peste 200 milioane de euro cifră de afaceri, şi fiecare are nevoi diferite".

Reprezentantul peprimapagina.ro a adăugat: "Ce vreau să mai subliniez este că pandemia într-adevăr a forţat digitalizarea, dar nu toată lumea înţelege nevoia acestui lucru şi aici nu este vorba doar despre instituţiile de stat. În anul 2021, peste 60.000 de firme şi-au închis activitatea pentru că nu au putut sau nu au ştiut să se adapteze. Ca o metaforă - când vine iarna unele persoane îngheaţă şi mor de frig, iar altele îşi iau schiurile şi snowboard-ul, se distrează şi au parte de cea mai bună perioadă a vieţii lor. Aşa este şi în antreprenoriat".

A.I.

---

Actualizare - EDUARD UZUNOV, FONDATORUL REGATTA: "Singura modalitate să scăpăm de inflaţie este să investim în piaţa imobiliară sau în aur"

Singura modalitate să scăpăm de inflaţie este să investim în piaţa imobiliară sau în aur, consideră Eduard Uzunov, fondatorul Regatta, care subliniază: "Ne aflăm într-o perioadă în care există o lipsă de predictibilitate generată de lesgislaţia instabilă şi de ultimele două evenimente fără precedent din ultimii doi ani - pandemia şi războiul de la graniţă -, iar noi trebuie să ne adaptăm de fiecare dată când trecem prin astfel de situaţii. Acum avem o inflaţie galopantă, fără precedent în istoria antreprenoriatului. Inflaţia înseamnă că valoarea banului scade continuu, iar o rată a inflaţiei de 10% este enorm. Acum, preţurile au crescut foarte mult, ca urmare a creşterii coşului zilnic, a majorării preţurilor materialelor de construcţii, care continuă să crească. Această inflaţie îi determină pe foarte mulţi oameni să-şi plaseze economiile. Singura modalitate de a scăpa de inflaţie este să investim banii în piaţa imobiliară sau în aur. O variantă este şi arta, dar aceasta nu este pentru oricine. Cei care au economii trebuie să fie foatrte atenţi în ce investesc. Eu functionez pe o piaţă ce are un nivel foarte sus, în care cei care au 10-15 milioane de euro - persoane juridice sau fonduri de investiţii - se uită să investească. Banii păstraţi în bancă crează dureri de cap, cu monezile virtuale care ar urma să apară nu se ştie ce va fi, astfel încât cel mai indicat este să investim în imobiliare, pentru că pe această piaţă există o siguranţă a investiţiei. Dacă respectivul imobil şi produce un randament mai mare decât ce oferă banca, atunci suntem cu atât mai câştigaţi. De aceea, orice se întâmplă lângă graniţă, mai ales că suntem un stat NATO, eu nu văd provocarea pe piaţa noastră mobiliară. Nu-mi este frică, timp de 29 de ani nu mi-a fost frică şi sfătuiesc orice antreprenor să scape de frici şi să-şi continue activitatea".

E.O.

---

Actualizare - Bibiana Stanciulov, Director General Sonimpex Topoloveni: "La internaţionalizarea brandului şi companiei Topoloveni au contribuit foarte mult fondurile europene"

La internaţionalizarea brandului şi companiei Topoloveni au contribuit foarte mult fondurile europene, a afirmat Bibiana Stanciulov, directorul general al Sonimpex Topoloveni.

"La această internaţionalizare au contribuit foarte mult fondurile europene. Mă raportez la Europa deşi eu sunt mai naţionalistă. Dar într-adevăr UE ne-a ajutat pe noi cu fonduri europene. UE doreşte să-şi dezvolte piaţa în afară. Şi am avut pieţe... Rusia, când a venit embargoul, trebuie să spun acest lucru, noi eram la Moscova. Cu ani în urmă, acum 5-6 ani. În Norvegia, în America, în Dubai, în acest an suntem dezvoltăm piaţa din Vietnam, Grecia. Deci am reuşit să ducem Magiunul de Prune Topoloveni ca un fel de vârf al gastronomiei tradiţionale româneşti peste tot în lume. Într-adevăr fondurile europene sunt cu o participare din partea noastră, a fost un efort extraordinar, şi de aici vine necazul meu cel mare pe statul român, respectiv pe Ministerul de Justiţie în mod deosebit, pentru că pe nişte fapte evidente stă şi pierde timpul de 8 ani. Nu este corect, dar ce să facem", a spus Stanciulov.

Aceasta a adăugat: "Eu consider în continuare că agricultura şi turismul sunt rampa de lansare a României, dar nu doar agricultura aceasta... Porumbul, grâul, agricultura mare. Noi, cei 10 care suntem certificaţi de Uniunea Europeană, reprezentăm de drept şi de fapt specificul României. Suntem uniţi în această globalizare şi ţin foarte mult la ceea ce am creat şi am în fabrică doamne care şi-au adus fetele sau băieţii, domni care au făcut la fel. Suntem din ce în ce mai mult o familie pentru că ţinem în mod deosebit să meargă înainte această afacere bazată pe tradiţie gastronomic, pe a oferi oamenilor mâncare de calitate. Aşa cum am spus întotdeauna: nu consumaţi produsele mele, dar am marea rugămintea să se citească etichetele. Citiţi etichetele şi nu oferiţi în farfuria copiilor dumneavoastră litere. Copii trebuie să mănânce legume, fructe, produse din carne, lapte, ouă".

(M.G.)

---

Actualizare - ANDREEA NEGRU, PREŞEDINTE ADAA: "După digitalizarea forţată din timpul pandemiei, asistăm acum la revenirea administraţiei publice la dosarul cu şină"

Deşi s-au făcut paşi importanţi în digitalizarea societăţii în timpul pandemiei, acum, după ridicarea stării de alertă, asistăm la revenirea instituţiilor publice la vechile metehne în privinţa interacţiunii cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii, susţine Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).

"Înţeleg frustrarea şi supărarea antreprenorilor în legătură cu interacţiunea cu instituţiile statului. S-au facut paşi rapizi în digitalizare, mai ales din partea mediului de afaceri, în domeniul telemuncii. Pandemia a forţat digitalizarea administraţiei publice centrale şi locale, dar din păcate revenim la vechile activităţi privind hârtia şi dosarul cu şină. În aceste condiţii, nu mai vorbim despre noul concept data science, ce reprezintă viitorul, Interligenţa Artificială şi learnig-machine, cu care va trebui să ne obişnuim şi să ne adaptăm", a precizat Andreea Negru.

Mediul de afaceri a resimţit nevoia în această perioadă ca statul să îl lase în pace, decât să îl încurce prin modificări fiscale şi legislative făcute peste noapte, din senin şi cărora antreprenorii au trebuit să le facă faţă, a mai spus preşedintele ADAA.

"Din această cauză, este foarte greu să mai facem o predicţie, un business-plan, un plan în materie de bugete, în privinţa angajărilor, etc.. Impredictibilitatea nu e ceva nou pentru noi, dar ceea ce e lăudabil la mediul de afaceri autohton este adaptabilitatea. Ne adaptăm foarte uşor, ne vedem de drumul nostru în afaceri şi încercăm să vedem cum răspundem provocărilor şi oportunităţilor. Chiar şi în pandemie, mediul de afaceri s-a adaptat şi a făcut acest lucru înaintea statului, pentru că provocările au devenit pentru unii antreprernori oportunităţi de afaceri. Sunt companii care în pandemie au realizat profituri uriaşe, în timp ce altele au închis activităţile derulate", afirmă Andreea Negru

Preşedintele ADAA a mai arătat că o soluţie pentru dezvoltarea companiilor autohtone este listarea la bursă, deoarece finanţarea se obţine mai rapid şi cu costuri mai reduse decât cele pe care le implică acordarea unui credit bancar.

"Statutul de companie listată la bursă este un lucru bun mai ales la companiile de stat unde de multe ori există suspiciuni cu privire la lucruri care ar trebui să se întâmple fără ştiinţa publicului", a spus Andreea Negru, referindu-se la transparentizarea deciziilor conducerii societăţilor pe care o oferă listarea la bursă.

(G.M.)

---

Actualizare - Adrian Vascu, partener Veridio: "Antreprenorii ar trebui să acorde mult mai multă atenţie bursei şi corporatizării business-urilor"

Antreprenorii ar trebui să acorde mult mai multă atenţie bursei şi corportizării business-urilor, în sensul de a impune anumite reguli care să permită funcţionarea în lipsa fondatorului, a mai spus Adrian Vascu, partener Veridio şi moderatorul conferinţei.

Vascu a afirmat: "Voiam să spun o idee legată de antreprenoriat şi de o provocare pe care antreprenoriatul român o are astăzi. În anii 90 erau doar patroni. Între timp sunt mai puţini patroni, toată lumea a ajuns antreprenor, însă am ajuns la o schimbare de generaţie. Suntem la 30 de ani de la revoluţie şi patronii de atunci, antreprenorii de astăzi, se lovesc de o mare provocare: ce fac cu business-ul. Prin urmare, dacă vorbim despre şi pentru antreprenori acum, cu cât eşti mai tânăr antreprenor şi ai căpătat cât de cât cheag, ar trebui să te gândeşti ce faci cu business-ul tău în momentul în care nu vei mai fi antreprenor, te vei retrage din varii motive. Ştiu că noi vrem să fim întotdeauna tineri şi sănătoşi, doar că nu ne iese la infinit dacă suntem realişti şi atunci bursa este una din alternativele de exit pe care ai putea să o faci dacă te gândeşti din timp. Bineînţeles fiind într-un domeniu care se pretează expunerii la public. Ideea că îţi laşi business-ul copiilor funcţionează exact pe frecvenţa «cât de talentaţi sunt copiii fotbaliştilor care au fost talentaţi la rândul lor». S-a dovedit că generaţia a doua nu a fost atât de talentată ca prima, nu că nu ar fi excepţii, dar tinerii au crescut altfel decât părinţii lor. (...) Este vorba despre momentul transferului de la construcţia pe care ai făcut-o la una viitoare. Trebuie să corporatizezi business-ul, nu în sensul de al dezumaniza, ci în sensul de a-l pune pe anumite reguli pentru a putea funcţiona şi fără tine. Altfel, antreprenorii, dacă păţesc ceva - sunt în spital sau au un accident -, le pot cădea business-ul. Una din aceste direcţii ar fi de educare înspre a continua ceea ce am investit. Ajungem la piaţa imobiliară: mulţi spun că vor scădea preţurile, aşteptând să scadă preţurile crezând că vor specula, dar dacă vor scădea le va fi greu tuturor celor din acel moment".

(M.G.)

---

Actualizare - ALIN VĂLEANU, PREŞEDINTELE DIRECTORATULUI FRC: "FRC va acorda garanţii în programele Innovation, Garant Construct, IMM Prod şi Rural Invest"

Fondul Român de Contragarantare (FRC) a fost mandatat, prin OUG nr. 24 din 16 martie 2022 să acorde garanţii în mai multe proiecte de sprijin al întreprinzătorilor, conform domnului Alin Văleanu, preşedintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC).

Oficialul FRC menţionează: "În calitate de mandatar al Ministerului de Finanţe, FRC va acorda garanţii în numele şi contul statului în programele naţionale Innovation, Garant Construct, IMM Prod şi Rural Invest. Aceste garanţii sunt alocate pentru creditele bancare necesare susţinerii IMM-urilor care activează în industriile exportatoare, nepoluante, purtătoare de inovaţii şi implementează investiţii generatoare de creştere economică sustenabilă".

Potrivit domnului Văleanu, aceste garanţii vor putea fi implementate prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.

(V.R.)

---

Actualizare - Dumitru Nancu, Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM): "În 2022 au fost aprobate 4.000 de finanţări prin IMMInvest, cu o valoare totală a finanţărilor de 2,5 miliarde de lei"

Până în prezent, în 2022, au fost aprobate, prin IMM Invest, 4.000 de finanţări cu o valoare totală a finanţărilor de 2,5 miliarde de lei, a afirmat Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Nancu a precizat că în 2020, 2021 şi în primele 4 luni din 2022 au fost finanţate 50.000 de IMM-uri, suma injectată în economie fiind de 35 miliarde de lei. În 2020 valoarea garanţiilor acordate IMM-urilor de către FNGCIMM a fost de 12,9 miliarde de lei, iar ulterior, în 2021, IMM-urile finanţate au întors la bugetul de stat 13,9 miliarde de lei.

"Cel mai important instrument financiar din România în acest moment este IMM Invest. Începând din 2020, împreună cu Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, am creat acest program care până acum a fost accesat de 50.000 de IMM-uri, suma injectată în economie în 2020, 2021 şi în prezent de cele 21 de instituţii financiar-bancare cu care avem convenţii de colaborare este de 35 de miliarde de lei. Adică aproape 4% din produsul intern brut sunt bani care au intrat în conturile IMM-urilor în aceşti doi ani şi jumătate. Sunt nişte sume care arată impactul multiplicator al garanţiei. Ce este important la acest instrument financiar: faptul că îmbină cele trei componente, garanţia în nume şi constat care poate ajunge până la 90%, alocaţia financiară nerambursabilă sau grantul din care se subvenţionează, se plătesc pentru IMM-uri, dobânzi, garanţii, comisioane de garantare, comisionul de risc. Şi bineînţeles, pentru AgroInvest şi următoarele programe, IMMProd, GarantConstruct 10% din credit va fi alocaţie financiară nerambursabilă", a spus Nancu.

(M.G.)

---

Actualizare - Oana-Silvia Ţoiu, deputat: "Mediul de afaceri se confruntă cu o criză a reurselor umane calificate"

"În discuţiile cu confederaţiile patronale şi antreprenorii am constatat că se confruntă cu o criză a reurselor umane calificate. Accesul la capital este un element cheie, dar cred că antreprenorii din România se află într-un moment de oportunitate mare, de spaţiu fertil al finanţărilor, dar o frână pentru accesarea acestor finanţări o reprezintă accesul la resursa umană calificată, care se vede cel mai clar în sectorul construcţiilor, unde oamenii calificaţi sunt mutaţi de pe un şantier pe altul, pentru ca respectivele companii să arate că deţin reusrsa de muncă necesară. Practic, pe aceeaşi resursă umană vin acum miliarde euro pentru investiţii în infrastructură, în şcoli, în creşe şi aşa mai departe", susţine deputatul Oana-Silvia Ţoiu, membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnia sa arată că pentru creşterea valorii produse şi creşterea resursei de muncă, ţara noastră trebuie să depăşească penultimul loc cu privire la costul forţei de muncă, de la 8,5 euro pe oră cât este în prezent să tindă către media Uniunii Europene care este de aproape 21 euro pe oră.

"Pentru sectoarele care vor fi în creştere şi care presupun tehnologii avansate, nu poţi creşte decât cu resursa umană calificată. Măsurile de reducere a fiscalizării muncii ajută doar temporar, deoarece de la un nivel încolo oamenii nu mai aleg cariera doar în funcţie de veniturile salariale, ci şi în funcţie de calitatea educaţiei pentru copii şi de calitatea serviciilor medicale. De aceea, pentru atragerea din diaspora a resursei umane avem nevoie de un complex de servicii de calitate", a spus deputatul Oana-Silvia Ţoiu.

Ea a susţinut că măsurile introduse în pandemie - şomaj tehnic, kurzarbeit, munca flexibilă şi telemunca - trebuie menţinute, mai ales în actualele condiţii ale pieţei de muncă din ţara noastră.

(G.M.)

---

Actualizare - EDUARD DUMITRAŞCU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU SMART CITY: "În România sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village"

În ţara noastră sunt peste 680 de proiecte şi iniţiative smart-city şi smart-village, dezvoltate atât în localităţile cele mai mici până la cele mai mari, a spus Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

Domnia sa a afirmat: "Pentru cele mai mici, pot să vă dau câteva exemple de comune care au înţeles ce înseamnă inovaţia, ce înseamnă antreprenoriatul. De exemplu în Sibiu, Sadu şi Şelimbăr, de asemenea Ciugud şi, în ultima perioadă, Snagov, acolo unde s-a lansat programul «Snagov Green and Clean». Acest program vine în primul rând pe fondul interacţiunii cu toată comunitatea, a înţelegerii că tehnologiile pot ajuta şi dezvolta comunitatea, dar mai ales vine pe un trend internaţional, pe care-l vedem şi noi, în România, ca o presiune civică".

În opinia Preşedintelui Asociaţiei Române pentru Smart City, motorul de dezvoltare al ţării noastre pentru următorii ani este legat de fondurile europene.

"Noi, în România, vorbim foarte puţin despre ce înseamnă antreprenoriatul în comunitate. Sunt atât de multe oportunităţi pe care le ratăm. Trebuie să înţelegem că motorul de dezvoltare al României pentru următorii ani nu poate fi decât în jurul fondurilor europene. Trebuie să înţelegem acest lucru, fie că se numeşte PNRR, fie că vorbim despre fostul exerciţiu financiar sau despre actualul exerciţiu financiar, în care vedem foarte multe investiţii, mai ales prin Programul Operaţional Regional chiar pe această sintagmă numită smart-city şi smart-village, aici unde avem agenţiile de dezvoltare regională ca autorităţi de management. Avem foarte mulţi bani pentru astfel de proiecte şi trebuie să recunoaştem că mediul privat şi UAT-urile (n.r. Unităţile Administrativ Teritoriale) au capacitatea de absorbţie cea mai rapidă a acestor fonduri. Iar dacă înţelegem oportunităţile de dezvoltare, sursele de finanţare, vom vedea cum se poate dezvolta şi antreprenoriatul în comunităţile noastre", a spus Eduard Dumitraşcu.

---

Actualizare - BENDE SÁNDOR, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU INDUSTRII ŞI SERVICII DIN CADRUL CAMEREI DEPUTAŢILOR: "Pandemia a tras semnale de alarmă cu privire la cât de bine suntem pregătiţi"

Pandemia de Covid a fost o experienţă dureroasă, care a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la cât de bine suntem pregătiţi şi "cât de bine este să fim interconectaţi atât de tare cu Uniunea Europeană sau cu alte state, şi să ne bazăm doar pe import", spune Bende Sandor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor. Domnia sa adaugă: "La un moment dat s-ar putea ca graniţele să ne fie închise şi atunci vom suferi cu toţii din cauza lipsei anumitor produse de care avem nevoie.

Sper că am tras concluziile şi învăţămintele necesare din această experienţă".

Actualmente avem alte greutăţi, conform domnului Bende Sandor, care explică: "Este greu pentru că tragediile din jurul nostru ne dau o nesiguranţă. Pentru investitori, pentru întreprinzătorii din orice domeniu al vieţii economice planează o nesiguranţă în prezent".

(A.V.)

---

Actualizare - Florin Jianu, presedinte CNIPMMR: "Susţinerea de 50 de bani pe litru de benzină sau motorină e un paleativ, nu ajută cu nimic"

"Am propus o serie de politici publice pentru repornirea economiei. S-a ieşit cu un pachet de măsuri publice, care conţine renegocierea contractelor din sectorul construcţiilor - o măsură bună în condiţiile exploziei preţurilor la inputuri -, lansarea unei scheme de ajutor de stat pentru investitţiile peste un milion de euro, continuarea kurzarbeit, dar nu am văzut o măsură puternică şi activa în ceea ce ne doare în acest moment:; energia. Acea susţinere de 50 de bani pe litru de benzină sau motorină e un paleativ, nu ajută cu nimic: de la 8,5 lei se coboară la 8 lei, nu ajută prea mult. Apelul meu e să accesăm banii din Fondul de Modernizare, adică 15 miliarde euro. (...) Apoi sunt curios cine are posibilitatea să mărească salariul minim în acest moment cu 200 lei fără a fi taxaţi. E bine că s-a luat această măsură, în urma propunerii făcută de noi anul trecut când se negocia noul salariul minim pe economie. Premisa de negociere pentru anul următor există, nu se vor putea răzgândi, acum e voluntară acordarea celor 200 lei. În privinţa sectorului agricol, membrii noştri spun ca măsura privind salariul minim de 3000 lei a fost cerută de ei".

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: "Nu văd niciun program lansat din cele asumate prin programul de guvernare"

"Suntem deja în luna aprilie şi nu văd niciun program lansat din cele asumate prin programul de guvernare. Sunt 18 programe şi măcar programele pentru femeile antreprenor mi-aş fi dorit să le văd puse în practică. Orice zi de întârziere înseamnă un minus pentru economie. (...) Mediul de afaceri dupa doi ani de pandemie a aşteptat o resetare, o repornire. S-au menţinut locuri de muncă, s-a menţinut o oarecare competitivitate a unor companii, dar am făcut comparaţie cu ajutorul dat de statele UE antreprenorilor, fiind ţări unde s-a ajuns la patru rânduri de sprijin a mediului de afaceri, iar noi nu am terminat nici valul unu al acestui sprijin. Măsura 3, care a devenit între timp Măsura 4.1.1 pe Programul Operaţional Competitivitate, nu s-a mai realizat. Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Ioan Boloş şi-a sumat demarrarea acestei măsuri, dar noi nu acceptăm declaraţii politice care să ofere explicaţii - de ce nu se deschide, de ce sunt trimise firmele la DNA, etc. - deoarece presiunea din partea mediului de afaceri e uriaşă".

(G.M.)

---

Actualizare - FLORIN DOBRESCU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ŞI TURISMULUI: "2022 trebuie să reprezinte un an de cotitură în promovarea exportului nostru"

Anul 2022 trebuie să reprezinte un an de cotitură în domeniul promovării exportului românesc, după doi ani de pandemie care au marcat negativ contactele comerciale intermaţionale ale ţării noastre, manifestându-se, printre altele, prin creşterea deficitului balanţei comerciale, spune Florin Dobrescu, Secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT).

Domnia sa adaugă: "Chiar dacă şi începutul acestui an a fost puternic tensionat de conflictul ruso-ucrainean şi de impunerea sancţiunilor economice împotriva Federaţiei Ruse, Departamentul de comerţ exterior din cadrul MAT face eforturi pentru înlocuirea pieţei ruseşti, prin intensificarea promovării produselor şi serviciilor româneşti pe alte pieţe emergente, inclusv prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, respectiv la misiuni economice în străinătate".

(A.V.)

---

Actualizare - Adrian Vascu: "Antreprenoriatul oferă o ocazie pentru reinventare"

Adrian Vascu, partener Veridio şi moderatorul conferinţei, a spus că, în aceste perioadă de inflaţie ridicată pentru gospodării, antreprenoriatul oferă o ocazie de reinventare.

"Bine aţi venit la conferinţa organizată de ziarul BURSA numită Antreprenoriat fără gen. Asta înseamnă evident că nu există bariere între antreprenoriatul feminin şi masculin. (...) Vorbim despre antreprenoriat într-o lume în care inflaţia a crescut, preţurile cresc, sunt presiuni pe diverse companii apropo de preţurile de aprovizionare, sunt presiuni pe bugetele gospodăriilor şi există o soluţie, se numeşte reinventare. Iar antreprenoriatul este una dintre variante.

Rămâne o întrebare deschisă dacă antreprenorul se naşte sau poate să se educe şi plecând din dorinţa de a merge înainte să facă paşi în această direcţie", a spus Vascu.

Acesta a adăugat: "Nu cred că toată lumea înţelege ce înseamnă digitalizarea. În cel mai simplu mod înseamnă că ar trebui să ne deplasăm mai puţin cu hârtii şi să rezolvăm online mai multe lucruri. Eu ieri am primit o hârtie de la direcţia de muncă cred, să mă prezint să-mi ridic cartea de muncă între ora 8-13 în maximum 30 de zile, personal şi cu buletinul, că dacă nu va fi dată unor firme de arhivişti care va percepe un cost pentru păstrarea ei. Mi-au scris nişte avocaţi să mă duc că s-ar putea să fiu nevoit să-mi dovedesc cumva vechimea. Iar eu întreb public dacă oare - am primit această înştiinţare acasă - nu se putea trimite cartea de muncă acasă? De ce să mă duc să mai stau la coadă încă atâtea ore? Întreb, poate aude cineva. Hârtia e de ieri".

(M.G.)

---

Grupul de presă BURSA organizează a X-a ediţie a conferinţei "Antreprenoriat fără gen", în data de 13 aprilie 2022, începând cu ora 10:00, la Sheraton Bucharest Hotel, sala Platinum, din Calea Dorobanţilor nr. 5-7.

Evenimentul se va desfăşura în format fizic şi online şi va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media şi suport.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro