LUNA MAI FINANCIARĂCriza din energie - combătută cu legea offshore şi inflaţia, cu programul "Sprijin pentru România"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 9 iunie

Criza din energie - combătută cu legea offshore şi inflaţia, cu programul "Sprijin pentru România"

Perspectivele crizei energetice şi a celei alimentare din cauza extinderii în timp a războiului din Ucraina au marcat luna trecută, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european şi global, decidenţii politici fiind nevoiţi să ia măsuri pentru atenuarea impactului celor două crize. Dacă la nivel european s-a discutat despre a şasea rundă de sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse, pe plan intern coaliţia PSD-PNL-UDMR a reuşit să treacă rapid prin Parlament legea offshore, pentru a permite extragerea, încă din cursul acestui an, a primelor cantităţi de gaze naturale din Marea Neagră. În ceea ce priveşte o eventuală criză cauzată de inflaţia galopantă, coaliţia de guvernare a continuat implementarea programului "Sprijin pentru România", prin intermediul căruia sunt alocate fonduri consistente atât pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, cât şi pentru mediul de afaceri privat, care are nevoie de finanţare pentru investiţii menite să ducă la dezvoltarea economiei naţionale. Prin prisma nevoii de finanţare, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să se împrumute cu 11,9 miliarde lei pe parcursul lunii trecute, în timp ce Banca Naţională a României a oferit, în 20 mai, o prognoză de 14,2% a inflaţiei pe luna iunie.

În planul politicii externe, luna trecută au continuat dialogurile pe care preşedintele Klaus Iohannis şi decidenţii de la Bucureşti le-au purtat cu mai mulţi şefi de stat sau de guvern, care au venit în România, printre aceştia numărându-se Gitana Nauseda - preşedintele Lituaniei, Frank-Walter Steinmeier - preşedintele Germaniei şi Antonio Costa - prim-ministrul Portugaliei. Klaus Iohannis a participat, la finalul lunii, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde a fost discutată situaţia din Ucraina şi a fost stabilit al şaselea pachet de sancţiuni economice privind stoparea importurilor de ţiţei din Federaţia Rusă.

În palierul intern, luna trecută a consemnat şi sentinţele definitive în dosarul Colectiv şi dosarul Oprescu. După aproape şapte ani de procese, vinovaţii producerii tragediei de la Clubul Colectiv au în închisoare.

Tot în închisoare, dar pentru şpagă, ar fi trebuit să ajungă şi fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, dar acesta a fugit în Grecia, ţară în care a solicitat azil politic, chiar dacă autorităţile de la Bucureşti au trimis o cerere de extrădare pe numele acestuia.

Legea offshore - gura de oxigen necesară energiei naţionale

Principala realizare de luna trecută a coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR o reprezintă adoptarea de către Parlament a proiectului de lege prin care a fost modificată legea privind explorarea şi exploatarea gazelor naturale din perimetrele offshore. După ce a trecut, în 11 mai, de Senat, legea a fost adoptată în 18 mai, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 249 de voturi "pentru" şi 34 de voturi "împotrivă".

Noul act normativ, promulgat de preşedintele Klaus Iohannis în 25 mai, prevede aceleaşi taxe pe toată durata exploatării care vor fi plătite de investitori. În plus, este eliminată supraimpozitarea peste preţul de 45 lei/MWh, aceasta aplicându-se gradual la preţul de peste 85 lei/MWh, respectiv între 15 şi 70%, în funcţie de gradul veniturilor.

De asemenea, limita deducerilor din totalul impozitului pe veniturile suplimentare creşte de la 30 la 40% şi a fost eliminată obligaţia de a vinde 50% din producţie pe piaţa internă, guvernul putând să intervină doar în situaţii de criză, având un drept de preempţiune. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru exploatările onshore, adică cele de pe uscat.

Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la peste 200 miliarde metri cubi, iar un studiu Deloitte citat în proiectul legislativ arată că exploatarea va aduce la buget circa 26 miliarde dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevenţe, contribuţii sociale şi alte taxe. În plus, implementarea legii ar urma să genereze peste 71 de miliarde de dolari PIB-ului României şi ar crea sau menţine peste 30.000 de locuri de muncă.

Guvernul va câştiga 60% din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40% se va duce către investitori.

Înainte ca legea offshore să fie aprobată de Parlament, a fost semnat, în 3 mai, contractul privind achiziţia de către Romgaz SA a acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Ro. Limited, pentru ceea ce

înseamnă 50% din perimetrul Neptun Deep. În urma tranzacţiei în valoare de 1,06 miliarde euro, compania cu capital majoritar de stat va face investiţiile necesare împreună cu partenerii de la OMV Petrom pentru ca în 2026 să extragă primele gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

A doua zi după acest eveniment, în 4 mai, guvernul Ciucă a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit cadrul instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare. Respectivul fond, pentru care avem o alocare totală de peste 13 miliarde euro până în anul 2030, sprijină investiţiile în modernizarea sistemelor energetice şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, inclusiv finanţarea proiectelor de investiţii la scară mică.

Finanţarea din Fondul pentru Modernizare pentru implementarea investiţiilor prioritare şi neprioritare se poate realiza prin granturi, instrumente financiare cum ar fi garanţii, împrumuturi preferenţiale, rambursarea parţială a împrumuturilor bancare, plăţi suplimentare pentru dobânzile la împrumuturile bancare sau alte forme.

50 de bani pe litrul de carburant - sprijinul oferit transportatorilor de către guvernul Ciucă

În şedinţa din 11 mai, Guvernul a aprobat un memorandum privind shema de ajutor de stat pentru compensarea creşterii preţului combustibilului datorat conflictului armat din Ucraina. Pe baza memorandumului respectiv, în şedinţa din 18 mai membrii Cabinetului Ciucă au aprobat o hotărâre de guvern ce stabileşte acordarea unui ajutor de stat operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri şi transport persoane, pentru compensarea creşterii preţurilor la combustibili. Acest ajutor se acordă sub formă de grant, valoarea acestuia fiind de 50 de bani pe litrul de combustibil achiziţionat, dar nu mai mult de 400.000 de euro/firmă.

Bugetul total al schemei este de 300 de milioane lei, cu posibilitatea suplimentării prin:

- credite de angajament în vederea emiterii angajamentelor legale aferente deciziilor centralizatoare de compensare, pentru perioada 2022-31 iulie 2023;

- credite bugetare în vederea plăţii ajutorului de stat acordat în baza deciziilor centralizatoare de compensare, pentru perioada 2022-31 iulie 2023.

De acest mecanism, vor beneficia aproximativ 3000 de firme anual. Schema de ajutor se va aplica până la finele anului 2023, pentru plata efectivă a ajutorului de stat, în limita bugetului alocat schemei, în baza dispoziţiilor de plată emise până la 31 decembrie 2022. Schema va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor.

Tot în domeniul energetic, în 16 mai a fost semnat acordul între Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind furnizarea de servicii de consultanţă în vederea elaborării strategiei pentru decarbonizare.

În şedinţa din 26 mai, Guvernul a aprobat Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, ce prevede stabilirea unui set de măsuri şi proceduri pentru a anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea ţării noastre cu gaze naturale. Conform actului aprobat de Executiv,în cazul apariţiei unei situaţii de criză, pe cele trei niveluri prevăzute de Regulament (Alertă, Alertă timpurie şi Urgenţă), Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă, este desemnată manager de criză, care pune în aplicare măsurile prevăzute în Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale şi/sau în Planul de urgenţă.

Inflaţie preconizată de 14,2%, împrumuturi de aproape 12 miliarde lei

Banca Naţională a României a estimat, în 20 mai, că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul al doilea din acest an - până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă -, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior.

Menţionăm că, anterior, în 10 mai, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. În cadrul aceleeaşi şedinţe s-a stabilit majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La finalul lunii mai, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 40,92 miliarde euro, faţă de 40,5 miliarde euro la 30 aprilie 2022. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5,74 miliarde euro.

Practic, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2022 au fost de 46,66 miliarde euro.

În cursul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă şi externă 11,9 miliarde lei. Circa 3,8 miliarde lei au fost atraşi de pe piaţa internă, în timp ce diferenţa de 8,1 miliarde lei, până la 11,9 miliarde lei, reprezintă suma atrasă prin două emisiuni de obligaţiuni, denominate în dolari, realizate pe piaţa externă. În ceea ce priveşte emisiunile externe de luna trecută, Ministerul Finanţelor a ieşit pe pieţele externe în 19 mai, pentru a treia oară în acest an. Guvernul a emis, astfel, obligaţiuni în dolari americani cu maturitatea la 25 noiembrie 2027 şi 25 mai 2034. La primele a atras 1 miliard de dolari, iar prin cele din urmă 750 de milioane de dolari, la randamente de 5,30%, respectiv 6,02%.

De menţionat că Ministerul Finanţelor mai are scadenţe mari - sume ce trebuie plătite către investitori prin refinanţare - în august (circa 11 miliarde de lei) şi în ultimele două luni din an (cumulat aproximativ 19 miliarde de lei), scadenţe care trebuie refinanţate.

Per total, în 2022, guvernul preconiza, înainte de majorarea actuală a dobânzilor, un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar (5,8%) estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei sunt în creştere puternică în 2022 şi ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei - acestea vor fi cel mai probabil revizuite în creştere la proxima rectificare bugetară.

Pe plan macroeconomic, menţionăm că Guvernul a aprobat în şedinţa din 4 mai conţinutul Programului de convergenţă pentru perioada 2022-2025, program ce are la bază Strategia fiscal-bugetară pentru aceeaşi perioadă şi prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu.

Conform actului aprobat de guvern, politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar, în condiţiile urmăririi obiectivelor de redresare economică.

Execuţie bugetară pozitivă pe primele patru luni

În ciuda problemelor cu care se confruntă domeniul energetic din cauza conflictului din Ucraina, execuţia bugetară la patru luni, publicată în 25 mai de Ministerul Finanţelor Publice, arată o scădere de 0,5 puncte procentuale a deficitului bugetar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB. Practic, pe primele patru luni din 2022 s-a înregistrat un deficit de 16,33 miliarde lei, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, când deficitul a fost de 20,7 miliarde lei.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 0,86% din PIB - influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34% din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,4 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2022, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 160,73 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 11,8% din PIB la 12,1% din PIB.

"Sprijin pentru România" - un program pentru combatarea inflaţiei şi a crizei economice

Pentru a combate efectele inflaţiei, care ar urma să crească şi în cursul lunii iunie conform prognozei BNR, Guvernul a luat o serie de măsuri economico-sociale, printre care se numără acordarea vocuherelor sociale pentru persoanele aflate în dificultate economică, sprijinirea IMM-urilor prin finanţarea proiectelor de investiţii şi prin prelungirea Kurzarbeit.

Astfel, în 6 mai Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care acordă microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Sprijinul în sumă de 300 milioane euro va fi acordat sectorului agricol pentru capitalizarea fermelor şi unităţilor de producţie, măsura fiind una dintre cele prevăzute în pachetul "Sprijin pentru România" şi având drept scop susţinerea agriculturii şi industriei alimentare, contribuind, implicit, la reducerea impactului generat de creşterea preţurilor la produsele de bază. Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este alocat un buget de 250 milioane euro. Vor putea beneficia de aceste ajutoare de stat: IMM -uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), societăţi cooperative agricole, cooperative agricole, grupuri şi organizaţii de producători, întreprinderi familiale (IF), înfiinţate conform legislaţiei în vigoare. De microgranturile şi granturile respective vor beneficia aproximativ 20.000 de companii din agricultura şi industria agro-alimentară din ţara noastră.

Tot pentru industria agro-alimentară, Guvernul a decis achiziţionarea, prin Ministerul Agriculturii, a fabricii de zahăr din localitatea Luduş, fabrică ce fusese închisă de proprietarul francez. Decizia respectivă a fost luată în scopul redeschiderii aceste fabrici în actualul context geo-politic în care războiul din Ucraina are un impact negativ asupra exporturilor de zahăr realizate din Ucraina către România, iar înlocuirea sau suplimentarea acestor importurilor poate genera costuri suplimentare consistente la bugetul de stat.

În şedinţa din 9 mai, Executivul a aprobat un nou act normativ prin care acordă, până la 31 decembrie 2022, sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, suportate parţial din fonduri externe nerambursabile. Este vorba despre alocarea a 250 lei de persoană, sub formă de tichete sociale (vouchere) pe suport electronic, o dată la două luni, pentru achiziţionarea de produse alimentare de bază şi/sau pentru asigurarea de mese calde. Bugetul acestei măsuri pentru perioada 1 iunie 2022 - 31 decembrie 2022 este de 3,1 miliarde lei, iar de ea vor beneficia peste 2,3 milioane de pensionari, peste 400.000 de persoane cu dizabilităţi, familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat şi persoanele fără adăpost.

Tot pentru a veni în sprijinul cetăţenilor cu venituri mici al căror nivel de trai a fost afectat de creşterea galopantă a inflaţiei, Guvernul a decis în 18 mai modificarea şi completarea Codului de procedură fiscală în sensul stabilirii unei facilităţi temporare de scutire de la plata impozitului şi a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei.

Astfel, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Tot pentru sprijinirea salariaţilor şi angajatorilor, în 30 mai, guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a stabilit că programul Kurzarbeit se va derula până la finalul anului curent. Programul instituit în plandemie, prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru, salariaţilor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. Indemnizaţia este suportată de angajator, se achită la data plăţii salariului lunii respective şi se decontează din bugetul asigurărilor pentru şomaj. De asemenea, în scopul diminuării riscului de excluziune socială a celor care sunt activi economic, dar aflaţi şi în situaţia de a-şi înceta activitatea, actul normativ mai prevede prelungirea perioadei de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul Civil, pentru persoanele fizice care obţin venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe, potrivit Legii nr. 8/1996, şi pentru persoanele cu convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.

Dosare cu final aşteptat

Luna trecută a fost una cu mari aşteptări în domeniul justiţiei, ţinând cont că pe rolul instanţelor de apel au fost dosare penale cu impact social major. Unul dintre ele, cel privind tragedia de la Clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane, s-a încheiat cu condamnări grele pentru proprietarii clubului, pentru persoanele responsabile privind prevenirea incendiilor şi cu o condamnare redusă pentru fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone. Astfel, în 12 mai Curtea de Apel Bucureşti a dat sentinţa definitivă în dosarul Colectiv. Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare, patronii Clubului Colectiv - Alin Anastasescu la 11 ani şi 8 luni închisoare, Costin Mincu 8 ani închisoare, Paul Gancea 6 ani şi 4 luni închisoare. Tot pedepse privative de libertate pentru o perioadă cuprinsă între 6 ani şi aproape 9 ani închisoare au primit şi pirotehniştii şi pompierii din dosarul Colectiv.

Amintim că în seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul Colectiv din fosta fabrică Pionierul din Bucureşti, unde asistau la concertul trupei rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul "Mantras of War". La ora 22.32, în timpul concertului, a izbucnit un incendiu din cauza unor artificii de pe scenă, în urma căruia iniţial şi-au pierdut viaţa 27 de persoane, iar 162 au fost rănite. În următoarele săptămâni au mai murit în spitale încă 37 de persoane, bilanţul tragic al evenimentului ajungând la 64 morţi.

Un alt dosar penal soluţionat definitiv luna trecută a fost cel privindu-l pe Sorin Oprescu, fostul primar general al Capitalei. Acesta a fost condamnat definitiv, în 13 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, la 10 ani şi 8 luni de închisoare, la confiscarea extinsă a sumelor de 102.000 lei şi 9.400 de euro, precum şi a mai multor case şi terenuri deţinute de fostul primar general în Bucureşti (strada Herăstrău) şi Ciolpani (Ilfov). Este vorba despre dosarul în care, potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat. Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural "Palatele Brâncoveneşti", bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.

Din păcate, spre deosebire de Cristian Popescu Piedone, Sorin Oprescu s-a sustras executării pedepesei şi a fugit în Grecia, de unde Ministerul Justiţiei speră să îl extrădeze cât mai curând, în ciuda solicitării de azil politic formulată de fostul primar general al Capitalei.

Supravegherea prudenţială a societăţilor de servicii de investiţii financiare, conformă normelor europene

În şedinţa din 4 mai, Guvernul a aprobat şi a trimis Parlamentului un proiect legislativ privind supravegherea prudenţială a societăţilor de servicii de investiţii financiare. Actul normativ transpune în legislaţia naţională mai multe directive europene din domeniul supravegherii prudenţiale a societăţilor de servicii de investiţii financiare (SSIF) şi modifică OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, delimitând competenţele între Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară în privinţa autorizării, reglementării şi supravegherii instituţiilor de credit care provin din firme de investiţii care ating pragul volumului de activitate, în funcţie de activităţile pe care acestea intenţionează să le desfăşoare.

Astfel, SSIF-urile care îndeplinesc condiţiile pentru a solicita autorizarea ca instituţii de credit şi care intenţionează să desfăşoare activitate bancară (activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi acordare de credite în cont propriu) indiferent de momentul la care survine intenţia de a desfăşura activitate bancară (respectiv la momentul atingerii pragului volumului de activitate sau ulterior acestui moment) urmează să fie autorizate, în calitate de instituţii de credit, de Banca Naţională a României.

Majorări de personal în sectorul bugetar

Deşi se confruntă cu o acută lipsă de fonduri pentru plata tuturor cheltuielilor bugetare, Guvernul a decis luna trecută suplimentarea numărului de angajaţi în sectorul public cu peste 8400 de persoane.

Astfel, conform unei hotărâri de guvern aprobată în 25 mai, numărul efectivelor structurilor din Ministerul Afacerilor Interne pe timp de pace se suplimentează cu 7880 posturi (5654 - poliţişti, 975 - militari, 201 - personal civil şi 1050 - soldaţi şi gradaţi profesionişti). Printr-o altă hotărâre, în 23 mai, Guvernul a decis suplimentarea pe perioadă determinată - până la finalul anului 2026 - cu 563 de persoane a numărului de angajaţi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la care se aduafă încă trei posturi de secretar de stat (de la 5 la 8), înfiinţarea a două posturi de subsecretari de stat şi încă două posturi (de la 2 la 4) de secretari generali adjuncţi.

Exit românesc din băncile ruseşti

În condiţiile sancţiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse, guvernul a iniţiat luna trecută două proiecte legislative, care prevăd ieşirea ţării noastre din acţionariatul Băncii Internaţionale de Colaborare Economică (BICE) şi Băncii Internaţionale de Investiţii (BII), instituţii financiare controlate de Federaţia Rusă care deţine capitalul majoritar al acestora.

BICE este o instituţie financiară cu sediul la Moscova, Federaţia Rusă, cu un capital subscris total al de 400 milioane euro. Capitalul subscris vărsat de România este de 14,23 milioane euro. În ceea ce priveşte BII, conform prevederilor documentelor statutare, la retragerea din acţionariat, statului membru care se retrage i se scade din valoarea capitalului vărsat, în cazul României, valoarea obligaţiilor faţă de Bancă fiind de circa 26,1 milioane euro.

Start-up Nation, ediţia a treia

Guvernul a aprobat în luna mai un memorandum privind lansarea în cursul lunii iunie a celei de-a treia ediţii a programului Start-up Nation destinat IMM-urilor din ţara noastră. Bugetul pentru acest an va fi de 520 milioane lei. În cadrul memorandumului au mai fost aprobate programul naţional multianual de microindustrializare - cu un buget de 50 milioane lei, programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă - cu un buget de 50 milioane lei şi programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii - cu un buget de 157 milioane lei.

47% dintre români s-au autorecenzat online

În ultima zi a lunii mai, Institutul Naţional de Statistică a început etapa de colectare a datelor de recensământ al populaţiei prin deplasarea recenzorilor la adresele de reşedinţă obişnuită ale cetăţenilor populaţiei care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie - 27 mai 2022. Conform datelor INS, aproape 47% din populaţia ţintă estimată s-a autorecenzat în perioada respectivă. Până la finalul zilei de 27 mai, ultima zi de autorecenzare, s-au înregistrat în total 11 milioane de chestionare, dintre care 8,9 milioane de chestionare valide la nivel de persoană (53,9% în mediul urban şi 46,1% în mediul rural), ceea ce reprezintă 46,8% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021. Diferenţa de 2 milioane este reprezentată de numărul de chestionare ale locuinţelor neocupate, precum şi de chestionare multiple (persoane şi locuinţe recenzate de mai multe ori) şi de cele incomplete. Pentru cele din ultima categorie (incomplete) nu se eliberează dovadă de autorecenzare.

Etapa de recenzare pe teren se va desfăşura în perioada 31 mai - 17 iulie. În această etapă, colectarea datelor de recensământ se va realiza prin interviu faţă-în-faţă, numai cu ajutorul tabletelor, chestionarul de recensământ fiind identic cu cel din etapa de autorecenzare, a precizat Institutul Naţional de Statistică.

Dinamo a retrogradat după 74 de ani

Incapabil să mai producă evenimente lăudabile, sportul autohton reuşeşte să capteze atenţia cu ajutorul dezastrelor.

În luna mai s-a înregistrat o premieră, nu am putea spune chiar nedorită, echipa aflată în centrul poveştii având numeroşi adversari nemiloşi. Dinamo a retrogradat din prima ligă de fotbal după 74 de ani de existenţă şi este mai aproape de faliment decât de revenire. Finanţată de suporteri prin Programul DDB (Doar Dinamo Bucureşti), echipa nu a reuşit să evite, din nou, retrogradarea. Acum, formaţia, una dintre cele mai puternice din fotbalul autohton din ultimii 50 de ani, nu mai are jucători, antrenori şi nici stadion, vechea arenă urmând să fie dărâmată. Administratorul judiciar al FC Dinamo, Răzvan Zăvăleanu, a declarat că acum situaţia trebuie recalibrată: "Mă gândesc în primul rând la suporterii acestei echipe, care au iubit-o şi au fost alături de ea necondiţionat. Totuşi, este important să ne uităm ce se întâmplă de mâine, să ne uităm înainte. Această procedură de insolvenţă are o rezolvare legală atunci când se găseşte finanţare. Dincolo de rezultatul sportiv, Liga 1 sau Liga 2, fără finanţare această echipă nu putea ieşi din insolvenţă. Într-adevăr în acest moment se strâng puţin termenele, nu mai avem banii din drepturile tv, dar rămânem la acelaşi lucru, la căutarea unui finanţator. Sunt şanse (pentru a continua în Liga a 2-a), nu cred că despre asta putem vorbi, că nu ar fi şanse. Sunt oameni în spatele lui Dinamo care încă ajută cu bani, trebuie recalibrată situaţia. O să vedem ce este de făcut pentru că deşi era o perspectivă liga a doua niciodată nu ne-am gândit totuşi că s-ar putea chiar ajunge în situaţia asta destul de dramatică. În ultima perioadă am avut discuţii cu mai mulţi oameni foarte apropiaţi de Dinamo şi sper să şi vină cu ceva concret, pentru că este nevoie de bani pentru ieşirea din procedura de insolvenţă". Deocamdată nu există nimic concret, doar câteva promisiuni, dar după cum se ştie, promisiunile nu joacă nici fotbal şi nu achită nici salarii. (O.D.)

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Investește Șulea Spătaru în Marea Neagră, în zona de conflict.

    În Turcia, poate, în Israel, poate.

    Deci, Turcia devine furnizor al Europei, înaintea Romaniei 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

10 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9132
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0576
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.1595

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro