MAKE şi ziarul BURSA l-au învins definitiv pe Bogdan Drăgoi, în justiţie

Folosirea într-un articol de presă a unor cuvinte precum „mediocru”, „mincinos potlogar”, „hoţ ordinar”, "un nenorocit”, „manipulator”,"devalizare”, „stăpân al pieţei de capital”, „grupare”, „concertare”, „abuz şi puşcărie”, atunci când sunt relatate strict anumite situaţii factuale, fac parte din arsenalul de modalităţi de exprimare permis presei într-o societate democratică şi nu pot fi sancţionate, a decis Curtea de Apel Bucureşti într-o cauză în care Bogdan Drăgoi a dat în judecată ziarul BURSA pentru peste 100 de articole publicate referitoare la activitatea SIF1, SIF4 şi SIF 5, din care reclamantul afirma că 28 sunt vădit calomniatoare şi injurioase.

Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv apelul formulat de BogdanDrăgoi împotriva ziarului BURSA, constatând că articolele publicate despre activitatea sa în cadrul SIF1, SIF4 şi SIF5 nu au depăşit limitele liberei exprimări. Sentinţa reconfirmă o decizie anterioară a Tribunalului Bucureşti şi este motivată în baza jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Drăgoi a solicitat despăgubiri de 100.000 de euro şi eliminarea a peste100 de articole de pe site-ul BURSA. Acesta susţinea că 28 dintre articole conţineau expresii jignitoare precum „hoţ ordinar”, „mincinos potlogar” sau „un nenorocit”, acuzaţii de tipul „devalizare” şi expresii menite să „ştirbească grav demnitatea” sa.

MAKE explică: "Acesta a fost un atac strategic. Bogdan Drăgoi nu a îndrăznit să conteste pe fond corectitudinea articolelor publicate de BURSA (de exemplu, nu a contestat că tranzacţiile cu acţiuni SIFI, prin care a manipulat valoarea activului net al SIF Banat Crişana, ar fi putut fi eliminate din calcul, dacă ar fi delistat SIFI de pe AERO). În schimb, şi-a făcut socoteala că poate să demonteze acuzaţiile formulate de noi, obţinând o sentinţă de defăimare, pe baza formei de exprimare. Ei bine, nu a obţinut-o, oricât s-a zbătut. I-a rămas să demonstreze că, de exemplu, nu ar fi manipulat valoarea activului net al SIF Banat Crişana, ceea ce, în opinia mea, nu poate să facă, pentru că avem toate dovezile manipulării".

Curtea a concluzionat că aceste exprimări, deşi dure, nu constituie defăimare, ci sunt parte a unui discurs jurnalistic legitim, mai ales în contextul unei dezbateri de interes public privind piaţa de capital. Formulările nu sunt prezentate ca fapte dovedite, ci ca opinii critice, ironii sau ipoteze speculative.

• Despre ce au scris BURSA şi MAKE

Seria de articole a vizat:

- Tranzacţiile controversate cu acţiuni SIFI, care i-au prilejuit lui Bogdan Drăgoi manipularea activului net al SIF Banat Crişana.

- Conflictul de interese între funcţiile de conducere deţinute de Drăgoi şi reţelele de putere din jurul SIF-urilor.

- Concertarea pentru acumularea voturilor.

- Critici virulente la adresa ASF, acuzată că ar închide ochii la posibile abuzuri.

Stilul polemic, cu expresii dure, a fost constant: MAKE a semnat texte pamfletare în care l-a numit pe Drăgoi „stăpânul absolut al pieţei de capital” şi „un nenorocit care trebuie să răspundă”.

Toate acestea au fost analizate în instanţă în lumina libertăţii presei de a informa asupra unor fapte de interes public. Instanţa a remarcat stilul pamfletar, tonul polemic şi formulările provocatoare din articolele BURSA, care sunt permise presei într-o societate democratică. Magistraţii au subliniat că presa are dreptul să exagereze sau să şocheze, atât timp cât nu prezintă fapte mincinoase ca fiind adevăruri absolute.

MAKE explică:"Bogdan Drăgoi a crezut că, dacă spune că l-am facut «potlogar», atunci voi fi condamnat pentru defăimare, dar a pierdut din vedere contextul în care apare expresia.

Instanţa a fost atentă şi şi-a dat seama că, deşi nu există o constatare judiciară a potlogăriilor lui, totuşi suspiciunea este plauzibilă şi termenul "potlogar" poate să facă parte din universul acelui articol. Acesta a fost şi raţionamentul meu, aşa a fost şi în cazul celorlalţi termeni incriminaţi".

Curtea notează: „Modalităţile de exprimare utilizate ... fac parte din arsenalul permis presei într-o societate democratică. Nemulţumirea reclamantului nu este suficientă pentru a concluziona că au fost depăşite limitele libertăţii de exprimare”.

Apărarea ziarului BURSA a fost asigurată de Casa de avocatură Dănescu şiAsociaţii. Bogdan Drăgoi a fost reprezentat de Stoica şi Asociaţii.

Instanţa l-a obligat pe Bogdan Drăgoi la plata cheltuielilor de judecată (pe care tărăganează să le achite).

Această decizie reprezintă o reafirmare clară a rolului presei în democraţie: de a informa, de a critica, de a pune întrebări incomode, chiar şi atunci când tonul este dur sau satiric.

Articolele contestate vizau modul în care Drăgoi ar fi folosit poziţia de conducere în SIF-uri pentru acumulare de putere, control asupra voturilor, manipularea activelor nete şi influenţare a deciziilorAutorităţii de Supraveghere Financiară. Deşi formulările erau aspre,instanţele au constatat că ele se încadrează în limbaj jurnalistic legitim şi că nu probează reaua-credinţă.

Prin această hotărâre, justiţia română se aliniază standardelor europene privind libertatea presei, confirmând că exprimarea critică, satirică şi chiar vehementă este protejată atâta vreme cât contribuie la dezbaterea de interes public.

• Citate din articolele incriminate

◄ Despre manipularea pieţei şi activul net al SIF1:

„SIF Banat-Crişana raportează un activ net majorat cu milioane de lei, pe baza unor acţiuni fără lichiditate (SIFI) tranzacţionate de două-trei ori pe lună, doar ca să se umfle preţul”.

(BURSA, 14 septembrie 2020)

„Ce-i pasă lui Drăgoi că manipulează piaţa, cât timp ASF doarme sau, mai grav, asistă complice?”

(BURSA, 17 noiembrie 2020)

◄ Despre concentrarea puterii în SIF-uri:

„Bogdan Drăgoi şi gaşca lui nu mai conduc SIF1. Ei sunt SIF1. Nu mai e un fond de investiţii, e o curte feudală”

(BURSA, 6 aprilie 2021)

„Domnul Drăgoi şi-a cumpărat dreptul de vot cu banii acţionarilor. Îşi votează sinecurile cu propriul patrimoniu, dar în numele altora”.

(BURSA, 2 iulie 2021)

◄ Despre ASF şi lipsa reacţiei:

„Dacă ASF nu vede conflictul de interese strigător la cer dintre Drăgoi şi SAI Muntenia Invest, atunci ne întrebăm: ce mai supraveghează Autoritatea?”

(BURSA, 3 martie 2022)

◄ Despre limbajul evaluat de instanţă:

„Un mincinos potlogar cu pretenţii de tehnocrat”.

(BURSA, 21 octombrie 2021)

„Un hoţ ordinar, ascuns sub cravată şi termeni financiari”.

(BURSA, 10 mai 2022)

„Devalizator în serie, cu protecţie instituţională”.

(BURSA, 6 iunie 2022)

„Nenorocitul ăsta chiar ne crede proşti pe toţi?”

(BURSA, 4 august 2022)

„Gruparea Drăgoi - o combinaţie de impostură, putere şi tăcere a ASF”.

(BURSA, 17 noiembrie 2021)

◄Despre impactul asupra pieţei de capital:

„Cine vrea să investească într-o piaţă în care un singur om decide totul, fără transparenţă şi fără reglementare reală?”

(BURSA, 13 ianuarie 2022)

Aceste citate - deşi uneori dure, ironice sau pamfletare - au fost încadrate de Curtea de Apel Bucureşti în limitele libertăţii de exprimare jurnalistică, mai ales pentru că vizează fapte sau suspiciuni legate de gestionarea banilor publici, patrimoniul investitorilor şi supravegherea pieţei - adică subiecte de interes public major.