Marcel Ciolacu vrea un consorţiu medical la Buzău după modelul celui de la Oradea

Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, a anunţat lansarea unui proiect ambiţios pentru sănătatea buzoiană: înfiinţarea unui consorţiu medical între spitalele judeţene şi Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, după modelul implementat de Ilie Bolojan la Oradea. Iniţiativa vizează creşterea calităţii serviciilor medicale, eficientizarea resurselor şi consolidarea expertizei profesionale în judeţ.

Marcel Ciolacu a declarat: „Am pus bazele primului consorţiu public între Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi toate spitalele din judeţul Buzău. În acest demers lucrăm împreună cu Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, şi cu Carmen Orban, medic şi senator de Buzău, implicată direct în acest proiect. Am stabilit un plan clar de acţiuni şi activităţi, astfel încât consorţiul să devină funcţional în următoarele şase luni. Spitalele din judeţul Buzău vor fi mai bine conectate între ele şi cu expertiza medicală universitară, iar acest lucru se va reflecta în mod concret în calitatea îngrijirii pacienţilor”.

Managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, Cătălin Cârstoiu, prezent la o întâlnire la Buzău, a explicat că proiectul reprezintă o inovaţie în sistemul sanitar românesc: ”Am discutat, la Buzău, posibilitatea construcţiei unui consorţiu medical, o construcţie nouă în România, şi etapele acestui demers instituţional. Este vorba despre un consorţiu între Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi toate spitalele din judeţ, subordonate Consiliului Judeţean, cu acordul Ministerului Sănătăţii. Facem acest lucru pentru pacienţi, pentru medici şi pentru infrastructura medicală”.

Consorţiul vizează centralizarea managementului spitalelor judeţene, partajarea resurselor şi creşterea accesului la expertiza universitară. Un punct cheie în demersul iniţiat de Marcel Ciolacu este modernizarea şi relansarea blocului operator al Spitalului Judeţean Buzău, proiect blocat de mai bine de un deceniu, care ar urma să aducă atât creşterea capacităţii operaţionale, cât şi noi locuri de muncă în regiune.

Modelul de la Oradea serveşte ca reper pentru Buzău. Această structură a condus la optimizarea costurilor, atragerea de medici specialişti şi creşterea calităţii actului medical, ţinte vizate şi în cazul proiectului de la Buzău.

Implementarea consorţiului va fi realizată etapizat, în următoarele şase luni, cu accent pe definirea fluxurilor operaţionale, consolidarea cooperării între unităţile spitaliceşti şi integrarea resurselor umane şi materiale.

Marcel Ciolacu a explicat că în urma implementării acestui proiect, spitalul de la Buzău ar putea deveni spital clinic: ”Dorim să construim acest consorţiu medical, care să se bazeze, în primul rând, pe eficienţă şi pe actul medica, dar şi pe o supleţe a structurii administrative. Va fi o întâlnire şi la Bucureşti, cu managerii spitalelor din Buzău şi cu managerul de la Spitalului Univeristar Bucureşti, pentru a discuta şi a perfecţiona acest protocol. În paralel, am început discuţiile cu ADR şi tehnicul din Consiliul Judeţean pentru a consolida şi eficientiza activitatea blocului operator, dar şi a clădirii principale a Spitalului Judeţean Buzău. Ne dorim că avem un management comun pentru toate unităţile spitaliceşti cu scopul de a reduce costurile, de a creşte eficienţa şi de a aduce serviciile mai aproape de pacienţi. Aproape 3% din pacienţii de la Spitalul Universitar sunt din Buzău şi ne dorim să reducem aceste deplasări către spitalele din Bucureşti şi să aducem cât mai mulţi medici la Buzău. Dacă proiectul se finalizează, şi eu vă spun că se va finaliza, Spitalul Judeţean Buzău va lua şi titulatura de «spital clinic», cee ace este un pas imens în ceea ce priveşte apetenţa medicilor de a veni către spitalul din Buzău”.

Judeţul Buzău dispune de mai multe unităţi medicale publice importante în afara municipiului reşedinţă unde se află Spitalul Judeţean Buzău, respectiv Spitalul Orăşenesc Nehoiu, Spitalul Judeţean Buzău, Spitalul Municipal Râmnicu Sărat şi Spitalul Smeeni. Mare parte dintre aceste unităţi spitaliceşti se confruntă cu un deficit semnificativ de medici specialişti, mai ales în chirurgie, pediatrie şi medicină internă, iar migraţia către centrele universitare mari şi sectorul privat accentuează problema.