Siegfried Mureşan: Politica de coeziune aduce 66 miliarde euro României

Politica de coeziune rămâne relevantă în contextul noilor provocări privind securitatea, apărarea şi competitivitatea şi sprijină statele membre în aceste domenii, a declarat vineri Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE din Parlamentul European, la dezbaterea organizată la Bucureşti, informează agenţia de presă Agerpres.

Evenimentul reuneşte reprezentanţi locali şi europarlamentari pentru dezbateri privind direcţiile viitoare de investiţii, notează sursa citată.

„Am invitat astăzi, la Bucureşti, europarlamentari din mai multe state membre ale Uniunii Europene şi primari, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale, pentru a discuta despre viitorul Politicii de coeziune, fiindcă această politică investiţională, chiar şi în contextul noilor provocări ale Uniunii Europene, rămâne la fel de relevantă”, a afirmat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, transmite instituţia.

Noile priorităţi comunitare vizează securitatea, apărarea şi competitivitatea, iar discuţiile din capitală privesc inclusiv finanţarea unor proiecte cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi mobilitatea militară, conform datelor.

„Vom investi o mai mare parte a fondurilor de coeziune în proiecte care să contribuie la siguranţa cetăţeanului în viitor”, a precizat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, notează sursa citată.

Toate fondurile de coeziune absorbite în perioada următoare aduc o contribuţie directă la îmbunătăţirea competitivităţii economice a României, transmite instituţia.

„Nu se vor construi şcoli unde nu sunt copii. Nu se vor construi lucruri despre care ştim că nu e nevoie, fiindcă realitatea e următoarea: întreg bugetul Uniunii Europene reprezintă un pic mai mult de 1% din PIB-ul statelor membre ale UE. Nu putem rezolva cu bugetul Uniunii Europene toate problemele, însă trebuie să cheltuim fondurile europene în aşa fel încât din fondurile europene investite să generăm mai multe investiţii private. Dacă noi îmbunătăţim infrastructura, dacă garantăm securitatea pentru oameni, pentru investitori, atunci vor veni şi investiţiile private”, a menţionat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, informează agenţia de presă.

Implicarea directă a primarilor şi a autorităţilor regionale accelerează ritmul de absorbţie a banilor europeni, conform datelor.

„Cu cât primarii, cu cât autorităţi locale şi regionale sunt mai puternic implicate, cu atât absorbţia e mai rapidă. (...) Lucrând împreună cu colegii din Comitetul European al Regiunilor, am reuşit să impunem o poziţie a Parlamentului European pe viitorul buget al Uniunii Europene cu 10% mai mare decât proiectul de buget propus iniţial de Comisia Europeană. Comisia Europeană a propus 2.000 de miliarde, 2 trilioane. Poziţia Parlamentului European, pe care am reuşit să o impun ca negociator-şef, e de 2.200 de miliarde de euro. Pentru România, asta înseamnă o creştere a fondurilor de la 60 la 66 de miliarde de euro”, a explicat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, notează sursa citată.

Comisia Europeană a propus ca o mare parte din fonduri să rămână nealocate, în timp ce Parlamentul European solicită repartizarea integrală a sumelor pentru predictibilitate, transmite instituţia.

„Poziţia noastră, a Parlamentului European, este că beneficiarii de fonduri europene au nevoie de predictibilitate. Ca atare, în poziţia Parlamentului European, toţi banii sunt alocaţi. Asta înseamnă că poziţia Parlamentului European faţă de poziţia iniţială a Comisiei Europene înseamnă plus 47% fonduri pentru fermieri, plus 35% fonduri pentru politica de coeziune. Repet, o Politică de coeziune nouă, modernă, în care să investim conform noilor priorităţi. Sper că cei care reprezintă România în Consiliu, viitorul guvern şi în Consiliul European, să reuşească să apere lucrurile pe care noi, împreună, reprezentanţii regiunilor şi noi, în Parlamentul European, am reuşit să le obţinem”, a declarat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, informează agenţia de presă.

Parlamentul European are stabilit mandatul de negociere încă din luna aprilie, iar decizia la nivelul şefilor de stat şi de guvern este aşteptată până la finele anului curent, conform datelor. Negocierile finale între Parlament şi Consiliu au loc la începutul anului viitor, iar absorbţia sumelor începe la 1 ianuarie 2028, transmite instituţia.

„Sub conducerea mea, am insistat ca Parlamentul European să ajungă la o poziţie comună, să aibă un mandat de negociere cât mai rapid şi deja, din luna aprilie, Parlamentul European are o poziţie şi un mandat de negocieri. Aşteptăm acum, până la finalul acestui an, Consiliul European, şefi de state şi de guverne să aibă, de asemenea, un mandat de negociere, pentru a putea purta negocierile finale între Parlamentul European şi Consiliu, încheiate, cât mai devreme, la începutul anului următor. Pentru ca, după aceea, totul să fie pregătit şi banii să fie absorbiţi la 1 ianuarie 2028 fără întârziere. Dacă 720 de parlamentari au putut ajunge la o poziţie comună, cred că nu cerem prea mult ca şi 28 de şefi de state şi de guverne să ajungă la o poziţie comună cât mai curând”, a precizat Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului PPE, notează sursa citată.

Reuniunea de la Bucureşti este organizată de Grupul de lucru pentru bugete al PPE din Parlamentul European şi întruneşte eurodeputaţi, reprezentanţi ai Comitetului European al Regiunilor, aleşi locali şi membri ai societăţii civile, informează agenţia de presă.