Mesaj dur în scandalul ROBOR: Băncile acuză Consiliul Concurenţei că loveşte în mecanismul de finanţare al statului

Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzaţiile Consiliului Concurenţei privind manipularea ROBOR şi avertizează că adoptarea unei decizii de sancţionare a participanţilor la piaţă - "cu atât mai mult cu cât lipseşte orice argumentare a faptelor săvârşite sau a normelor legale încălcate” - riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară şi credibilitatea investiţională a României, se arată într-o scrisoare deschisă comună trimisă, vineri, autorităţilor şi liderilor de opinie de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi de Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare din România (FinBan).

Semnatarii documentului - Bogdan Neacşu, preşedintele ARB, şi Sergiu Manea, preşedintele FinBan - arată: „Am luat act cu indignare profundă faţă de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenţei privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanţii la piaţă. (...) Evoluţia ROBOR trebuie înţeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflaţie, incertitudine, dezechilibre fiscale şi creşterea costului finanţării - şi nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar”.

Cei doi fac un apel la prudenţă instituţională, rigoare juridică, predictibilitate şi dialog responsabil, astfel încât funcţionarea unei pieţe reglementate şi rolul esenţial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea. Cele două organizaţii patronale din sistemul financiar-bancar subliniază că instituţiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate şi obligaţiile faţă de clienţi, fără a-şi compromite reputaţia pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment: „Vrem să fie foarte clar: nu băncile au produs inflaţia. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanţarea statului. În toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii şi populaţie. Un partener esenţial pentru stabilitatea economică a ţării a fost transformat în ţintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat. Rezoluţia Consiliului Concurenţei este, în opinia noastră, o eroare instituţională majoră”.

• Controversele din spatele celor mai mari amenzi date de Consiliul Concurenţei

Experţii din piaţa bancară contestă procedura prin care a fost adoptată sancţiunea instituţiei de control şi afirmă că mesajul transmis de Consiliul Concurenţei băncilor pe tot parcursul investigaţiei a fost unul lipsit de echivoc: indiferent de argumentele prezentate, amenda urma să fie aplicată.

Potrivit surselor citate, „practic, nicio apărare formulată de bănci nu a contat, decizia fiind luată înainte ca procedura să se fi încheiat”. Reprezentanţii băncilor, în comunicatele de presă emise după decizia Consiliului Concurenţei, au lăsat să se înţeleagă că observaţiile scrise, audierile şi notele ulterioare pe care le-au trimis instituţiei publice ar fi fost parcurse doar pentru a crea „aparenţa respectării dreptului la apărare”.

Cele zece bănci investigate au depus observaţiile scrise până la 20 mai 2026. Fiecare instituţie ar fi prezentat apărări de cel puţin 150 de pagini, fără a include anexele şi rapoartele de expertiză, conform surselor citate. Astfel, în total, Consiliul Concurenţei ar fi primit aproximativ 2.000 de pagini de observaţii şi argumente juridice şi economice.

Între termenul-limită pentru depunerea observaţiilor şi debutul audierilor au existat doar două zile lucrătoare. Specialiştii citaţi susţin că, în acest interval, echipa de investigaţie ar fi trebuit să citească, să analizeze şi să răspundă argumentat unui volum uriaş de documente provenite de la zece echipe diferite de avocaţi şi experţi. „Aceasta este o imposibilitate materială. Nicio echipă, oricât de numeroasă, nu poate analiza riguros un volum de această amploare în 48 de ore lucrătoare”, ne-au transmis unii analişti din zona bancară.

De asemenea, minuta deciziei finale poartă data de 5 iunie 2026. Între audieri şi adoptarea sancţiunii au trecut doar opt zile lucrătoare. În acest interval, autoritatea ar fi trebuit să analizeze toate observaţiile scrise, să evalueze argumentele formulate oral, să studieze notele suplimentare depuse după audieri, să redacteze o decizie individualizată pentru fiecare dintre cele zece bănci şi să obţină aprobarea plenului instituţiei, atrag atenţia sursele noastre.

În acest context, specialiştii se îndoiesc că a existat cu adevărat o analiză aprofundată a apărărilor şi înclină să dea dreptate celor care susţin că decizia de sancţionare a băncilor era deja redactată.

• Experţi financiari: „Băncile au acţionat într-un cadru impus şi reglementat de BNR”

O altă dimensiune a controversei priveşte însăşi natura acuzaţiei. Consiliul Concurenţei susţine că băncile participante la mecanismul ROBOR au avut posibilitatea să observe în timp real cotaţiile concurenţilor şi că această transparenţă ar fi permis o aliniere tacită a comportamentului.

Sursele citate consideră, însă, că exact aici se află punctul slab al întregii construcţii juridice. Potrivit acestora, ROBOR nu este prezentat ca un mecanism creat de bănci, ci ca unul conceput şi supravegheat de Banca Naţională a României. Regulile sunt stabilite de banca centrală, participanţii sunt selectaţi de aceasta, iar funcţionarea sistemului este monitorizată permanent de BNR.

„Băncile nu aleg să intre în panelul de fixing - sunt invitate de BNR. Odată acceptată invitaţia, ieşirea din panel nu depinde de voinţa băncii. În plus, cotarea zilnică este o obligaţie, nu o opţiune”, ne-au precizat analiştii citaţi.

În investigaţia sa, Consiliul Concurenţei a insistat asupra evoluţiei efective a ROBOR, care arată că majorarea abruptă a indicelui din anii 2021-2022 a coincis cu explozia inflaţiei globale, cu criza energetică şi cu războiul din Ucraina. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% la 7%, iar ROBOR a urmat aceeaşi direcţie.

Experţii citaţi arată, însă, că, în perioada de maximă tensiune inflaţionistă, ROBOR s-a menţinut sub nivelul inflaţiei. Astfel, între mai şi decembrie 2022, inflaţia anuală a oscilat între 14% şi 17%, în timp ce ROBOR la şase luni a atins un maxim de 8,31%.

„Dacă băncile ar fi manipulat indicele în sus, cum susţine Consiliul Concurenţei, ar fi de aşteptat ca ROBOR să fi depăşit sistematic inflaţia - or, s-a întâmplat exact contrariul”, ne-au transmis analiştii financiari.

• Analişti: „Prin aplicarea amenzii, statul beneficiază de un credit important, cu cost zero”

Cu toate acestea, sancţiunea aplicată de Consiliul Concurenţei este executorie. Amenda de 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro) reprezintă o sumă semnificativă, chiar şi la scară macroeconomică, şi trebuie plătită imediat, indiferent dacă băncile o contestă în instanţă. În eventualitatea în care instituţiile financiare câştigă procesele după câţiva ani, statul va restitui banii, dar fără dobândă.

„Practic, statul beneficiază de un credit de miliarde de lei, pe o perioadă de ani de zile, cu cost zero”, ne-au spus sursele citate, care adaugă faptul că sancţiunea depăşeşte cu mult problema comportamentului unor participanţi la piaţă, deoarece pune sub semnul întrebării un mecanism administrat de banca centrală şi, implicit, supravegherea exercitată de cea mai importantă instituţie financiară a statului.

Astfel, asistăm la o confruntare fără precedent între sistemul financiar, inclusiv Banca Naţională a României, şi Consiliul Concurenţei. Decizia privind ROBOR nu poate fi înţeleasă, de jucătorii din piaţă, exclusiv ca un act administrativ de sancţionare a unor presupuse practici anticoncurenţiale. Momentul ales, calendarul procedurii, dimensiunea amenzii, impactul asupra BNR, efectele politice şi convergenţa cu discursul anti-bancar promovat de anumite forţe politice compun un tablou mult mai complex, conform specialiştilor din piaţă.

• Reprezentanţii băncilor: "Populismul financiar lasă note de plată grele în economie”

Autorii scrisorii deschise transmise de organizaţiile patronale de profil precizează că transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale şi sociale asupra unui sector solvabil, vizibil şi suprareglementat, în locul găsirii unor soluţii sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice, nu va rezolva problema, ci o va adânci.

„A pune sub semnul întrebării cele zece bănci de importanţă sistemică din România, a sugera că băncile funcţionează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituţiile financiare sunt un adversar al societăţii reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu îşi permite niciun alt fel de nou derapaj economic”, se menţionează în textul scrisorii deschise.

În acest context, sistemul financiar-bancar reiterează că autorităţile statului au obligaţia de a acţiona cu prudenţă, echilibru instituţional şi rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilităţii financiare şi dezvoltării economice a României, iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepţii de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate faţă de un sector esenţial pentru funcţionarea economiei.

„Nu serveşte interesului public şi nici interesului clienţilor ca, înainte de clarificarea definitivă a situaţiei de fapt şi de drept de către instanţele competente, să fie create sau întreţinute aşteptări nerealiste cu privire la existenţa unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. (...) Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienţii şi statul nu câştigă nimic dacă autorităţile statului îşi subminează partenerii financiari de care depind pentru funcţionarea economiei”, susţin reprezentanţii sistemului bancar, care arată că ROBOR a crescut într-un context marcat de inflaţie ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creşterea costului banilor, dezechilibre fiscale şi deteriorarea condiţiilor macroeconomice din România. Mai mult, nivelul ROBOR a reflectat inflaţia, incertitudinea, dezechilibrele şi crizele din ultimii ani.

În scrisoarea deschisă se mai atrată: „A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovăţii, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega şi a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un ţap ispăşitor şi a vinde oamenilor iluzia unor bani uşor de obţinut, în timp ce problema reală derivă din inflaţie şi politicile inflaţioniste care au scumpit costul vieţii”.

Sistemul bancar aminteşte că statul român se finanţează într-o piaţă în care băncile joacă un rol central, iar în momentul în care apare o decizie de acest gen a Consiliului Concurenţei guvernul nu poate cere încredere de la pieţele internaţionale, în timp ce atacă public, fără dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiară.

„Problema nu este doar impactul asupra băncilor. Problema este semnalul transmis către investitori, parteneri financiari, agenţii de rating, companii şi pieţe”, susţin autorii scrisorii, care mai arată că, atunci când statul îşi încalcă propriile reguli, nota de plată va ajunge inevitabil în economie.

Documentul subliniază că, în lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziţie şi instituţii, nu prin linşaj public sau prin declaraţii publice ale conducerii Consiliului Concurenţei prin care s-a antepronunţat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit şi analizat observaţiile entităţilor vizate de raport sau ale celorlalte instituţii publice implicate în procesul de determinare a ROBOR.

În finalul scrisorii deschise, reprezentanţii sistemului financiar-bancar susţin că orice afirmaţie sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică şi respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii să îşi asume consecinţele generate, adică să plătească pentru daunele produse acestui sistem, care sunt reale.

• 710 milioane de euro - cuantumul total al amenzilor aplicate celor zece bănci

Consiliul Concurenţei a amendat, recent, zece bănci cu un cuantum total de 710 milioane de euro, după ce a concluzionat că acestea au încălcat legislaţia concurenţei şi prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.

În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a stabilit că băncile implicate în procesul de stabilire a ROBOR au făcut schimb de informaţii considerate confidenţiale şi strategice, în special referitoare la nivelul cotaţiilor de preţ. Potrivit concluziilor anchetei, în perioada fixingului, când fiecare participant ar trebui să transmită independent propriile cotaţii ferme, instituţiile financiare şi-au adaptat comportamentul în funcţie de informaţiile provenite de la concurenţi, conform comunicatului transmis de instituţia de Concurenţă. La momentul anunţării deciziei, Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme".

Cea mai mare sancţiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să achite 875,74 milioane de lei. În plus, instituţia a primit o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite OTP Bank România, bancă absorbită între timp. Pe lista sancţiunilor urmează Banca Comercială Română, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România, cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Societe Generale, cu 412,47 milioane de lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei.

Toate băncile au respins acuzaţiile Consiliului Concurenţei şi au anunţat, la unison, că vor contesta decizia instituţiei de control.