Ministrul Apărării, Radu Miruţă: ”Drona marină de lângă Neptun Deep, un efect vizibil al războiului din Ucraina”

Radu Miruţă, ministrul Apărării, prezent la Buzău, la aniversarea a peste un secol de tradiţie militară a Diviziei 2 Infanterie Getica, a oferit detaliile operaţiunilor de astăzi când două avioane F-16 româneşti au fost trimise să distrugă o dronă marină descoperită la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep.

Potrivit ministrului Apărării, alerta a venit în această dimineaţă de la Garda de Coastă.

Radu Miruţă a declarat: ”În această dimineaţă am fost informaţi de cei de la Garda de Coastă că la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep din Marea Neagră a fost descoperită o dronă marină, o dronă marină întreagă. S-a creat un comandament la Ministerul Apărării, s-a interacţionat cu domnul preşedinte al României. Domnul general Vlad a cerut preluarea deciziei pentru anihilarea acestei drone la nivelul Armatei Române de la NATO. În urma analizei care a fost făcută la Ministerul Apărării şi în discuţiile cu domnul preşedinte şi cu domnul prim-ministru, pentru a asigura infrastructura critică de la Neptun Deep şi, înainte de asta, pentru a proteja vieţile celor câteva sute de oameni care lucrează pe aceste platforme, s-a luat decizia de a distruge această dronă, iar când o rapiditate s-a luat decizia trimiterii unor avioane de vânătoare româneşti F-16 care să meargă în zonă şi care să distrugă această dronă. Între timp s-a trimis şi o navă cu militari specializaţi în a detona astfel de drone cu o navă de la Garda de Coastă. Au ajuns cele două avioane de vânătoare, au identificat drona respectivă, cu tunul de bord au tras în ea şi au distrus-o. Între timp, nava care a plecat în patrulare în marş de la ţărmul românesc a ajuns acolo şi în drum a descoperit o altă dronă pe care în aceste momente înţeleg că o vor distruge cei militari care sunt acum acolo”.

Drona a fost observată la aproximativ 84 de mile marine de ţărm, adică în jur de 160 de kilometri, în apropierea infrastructurii Neptun Deep. Potrivit, ministrului Apărării, România a verificat rapid dacă vehiculul de suprafaţă fără pilot aparţine Ucrainei. După incidentul produs anterior la Constanţa, între autorităţile române şi cele ucrainene a fost creat un canal de comunicare rapid.

”S-a stabilit că nu sunt drone ucrainiene pentru că după incidentul de la Constanţa s-a creat un canal de comunicare rapid cu cei din Ucraina, au fost întrebaţi de la primul moment şi au confirmat că nu sunt drone ucrainiene”, a mai declarat ministrul Apărării, menţionând: ”E vorba de drone marine, a căror traiectorie şi a căror istoric de trasabilitate nu îl avem. Gândiţi-vă că sunt la 84 mile marine, asta înseamnă 160 de kilometri aproximativ. A fost observată în această dimineaţă, de când, cum a venit, când a venit, pe unde a venit, nu avem aceste date. Este o dronă găsită în arealul platformei de la Neptun Deep. Dacă este singura sau nu în zona economică exclusivă, nu avem de unde să ştim. Zona economică exclusivă a României este una destul de vastă. Protejăm şi monitorizăm pasele de precere, de navigare sigură în Marea Neagră şi această zonă a infrastructurii critice. Nu mă îngrijorează, însă este un efect vizibil al războiului care se desfăşoară în Ucraina şi e un război în toată regula care produce efecte indirecte şi pentru România”.

• Avioanele F-16 au ajuns în aproximativ 20 de minute

Generalul Gheorghiţă Vlad a explicat că intervenţia a fost complicată în primul rând din cauza distanţei şi a traficului maritim din zonă. În apropierea platformelor Neptun Deep se aflau mai multe nave civile implicate în activităţi industriale.

Şeful Statului Major al Apărării, Gheorghiţă Vlad, prezent la Buzău, a declarat: ”Destul de dificilă, pentru că s-a desfăşurat într-un areal destul de complicat, cu foarte multe nave civile implicate într-o activitate industrială, la o depărtare destul de mare de mal. Sunt provocări legate, în primul rând, de timpul de reacţie şi, în al doilea rând, de siguranţa perimetrului în care s-a acţionat”.

Diferenţa dintre intervenţia navală şi cea aeriană a fost, în acest caz, timpul de reacţie. Potrivit lui Gheorghiţă Vlad, navele Gărzii de Coastă aveau nevoie de aproximativ patru ore până în zona respectivă, în timp ce avioanele de luptă au putut ajunge în aproximativ 20 de minute.

Gheorghiţă Vlad a subliniat: ”Gândiţi-vă că de la portul în care navele Gărzii de Coastă, când am activat primul eşalon de intervenţie, până la zona respectivă, timpul necesar este de 4 ore, 4 ore jumătate. Văzând acest lucru şi având necesitatea de intervenţie cât mai rapidă, pentru că s-a întâmplat ca curenţii marini să aducă USV-ul respectiv în proximitatea navelor care lucrau pentru instalarea conductelor de gaz în perimetrul Neptun, am luat decizia să intervenim şi cu forţele aeriene. Forţele aeriene, dacă mă refer exclusiv numai la această capabilitate, au fost în măsură ca în 20 de minute să fie în perimetru. S-a asigurat zona, au făcut identificarea vizuală şi au tras de 3 ori în acel vehicul de suprafaţă şi într-un final au reuşit să o scufunde. (...) Este o cercetare în desfăşurare, v-am spus că echipa EOD este la faţa locului, se face recunoaşterea zonei şi pentru cea de-a doua, şi pentru zona în care a fost lovită prima ameninţare. La finalul acestor cercetări o să fim în măsură să vă punem la dispoziţie toate informaţiile necesare”.

• De ce a fost folosit tunul F-16

Radu Miruţă a explicat că alegerea tunului de bord, în locul unei rachete, a avut atât o componentă operaţională, cât şi una de siguranţă şi cost.

Ministrul Apărării a explicat: „S-a preferat astăzi tunul pentru că noi tot timpul preferăm, în ordinea priorităţilor şi în ordinea costurilor, tragerea cu tunul de bord este mult mai ieftină şi s-a potrivit contextului pentru că viteza dronei maritime era mult mai mică, era practic aproape static şi atunci a existat posibilitatea asta, mai ales că pe Marea Neagră sunt mai puţine riscuri de a exista pagube colaterale”.

Ministrul Radu Miruţă a mai subliniat că înaintea oricărei intervenţii trebuia stabilit dacă drona putea avea explozibili la bord. Tocmai de aceea, distrugerea de la distanţă a redus riscul pentru militarii care ar fi trebuit să se apropie de vehicul.

„Suntem, vedeţi pe telefoane, de-abia s-au întâmplat aceste lucruri, prioritatea numărul 0 pentru Armata Română este să elimine acest pericol şi uitaţi că astăzi s-a întâmplat să eliminăm cu succes şi suntem provocaţi pentru un nou lucru, adică o dronă marină la câteva sute de metri de platforma Neptun Deep nu este ceva ce-a mai avut până acum. Se pune problema iniţial dacă drona are explozibil sau nu, dacă oamenii se pot apropia de ea sau nu, este prioritară securitatea şi siguranţa oamenilor noştri care se duc să intervină în astfel de cazuri, tocmai de aceea tragerea din avionul F-16, fiind de la distanţă, este o măsură care protejează suplimentar eventualii militari care ar fi trebuit altfel să se apropie de ea”, a declarat Radu Miruţă.

Cercetările continuă pentru stabilirea caracteristicilor şi provenienţei celor două vehicule maritime fără pilot. Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre şi primul proiect offshore de mare adâncime din România.