Ministrul Educaţiei atrage atenţia că sistemul de învăţământ nu mai poate continua în forma sa actuală

Măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvern au zguduit vechile structuri ale sistemului educaţional românesc şi au adus la suprafaţă problemele profunde ale învăţământului, a declarat i ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, în cadrul unei conferinţe organizate de Federaţia Naţională a Părinţilor - EDUPART, la Parlament. „Măsurile fiscal-bugetare au provocat vechile paradigme, au scos la suprafaţă lucruri pe care le-am avut şi până acum şi este momentul să ne hotărâm dacă schimbăm sau nu paradigmele în anii care vin”,

a afirmat ministrul. Ministrul Educaţiei a recunoscut că sistemul de învăţământ din România este unul „cu lumini şi umbre”, în care jumătate dintre elevi se află în zona analfabetismului funcţional - un indicator grav al ineficienţei curriculare şi al lipsei de adaptare la nevoile reale ale elevilor. „Când 50% dintre copii sunt în zona analfabetismului funcţional, înseamnă că sistemul actual nu mai poate continua aşa. Noi trebuie să schimbăm paradigmele”, a subliniat Daniel David.

Ministrul a adăugat că măsurile fiscal-bugetare adoptate recent au permis salvarea salariilor cadrelor didactice şi a burselor elevilor pentru anul în curs, dar şi crearea unor mecanisme financiare care să permită solicitarea de fonduri suplimentare în viitor.

• Reorganizarea reţelei şcolare şi problema comasărilor

Referindu-se la procesul de comasare a unităţilor şcolare, ministrul a recunoscut că acesta s-a realizat „pe repede înainte”, iar în prezent se află în faza de reorganizare. El a respins ideea că reformele vor duce la aglomerarea claselor, afirmând tranşant: „Această marotă cu aglomerarea claselor nu mai ţine.” David a explicat că creşterea normei didactice cu două ore pentru profesori nu reprezintă o schimbare drastică, ci o ajustare necesară în contextul actual, pentru a asigura echilibrul între eficienţă şi sustenabilitate financiară. Un alt punct sensibil abordat de ministru a fost sistemul burselor acordate elevilor. Daniel David a criticat modul în care acestea au fost distribuite în trecut, subliniind că bursele trebuie să recompenseze performanţa autentică şi nu să devină un mecanism artificial de încurajare a prezenţei la şcoală. „70% dintre copii aveau, la un moment dat, cel puţin un tip de bursă. (...) Bursele nu se dau ca să îi plătim pe copii să vină la şcoală sau să îi plătim să înveţe bine. Bursele se dau pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în dificultate şi pentru a-i recompensa pe cei care învaţă bine şi cărora le place să înveţe.” Daniel David a pledat pentru o reformă curriculară profundă, axată pe predarea pe arii curriculare şi pe dezvoltarea competenţelor reale, nu doar pe memorarea de informaţii.

În opinia sa, România trebuie să renunţe la modelul rigid de predare pe discipline izolate şi să adopte o abordare integrată, care îi pregăteşte pe elevi pentru o lume complexă şi interconectată. „Dacă nu facem schimbările paradigmatice, cum o să arate lucrurile peste zece ani? Eu cred că a preda din aceeaşi arie curriculară este un lucru bun”, a conchis ministrul. Declaraţiile ministrului vin într-un moment tensionat, în care sindicatele din învăţământ şi părinţii critică modul în care sunt aplicate reformele, iar profesorii se confruntă cu un volum tot mai mare de muncă, în condiţii financiare şi logistice limitate. În ciuda acestor tensiuni, Daniel David insistă că schimbarea de paradigmă este inevitabilă - nu doar pentru eficienţa sistemului, ci şi pentru credibilitatea educaţiei româneşti într-un context european competitiv.